Cum se luptă taximetriștii cu noua economie

111
7 minute de lectură

Uber se va lista la New York Stock Exchange (NYSE) plecând de la o ofertă publică inițială. Listarea Uber este mult-așteptată de investitorii pe piețe de capital și se consideră că va dinamiza această primă parte a anului. Compania ar putea apărea pe Bursă în aprilie, iar estimările arată că va fi evaluată la 120 de miliarde de dolari.

Uber este una dintre companiile-etalon ale noii economii, având atât atributele unei firme de tehnologie, cât și pe cele ale unei firme de sharing. Uber activează în 60 de țări, dar în foarte multe dintre acestea activitatea sa este contestată de canalele clasice de transport. Nici rezultatele financiare ale companiei nu „rup gura târgului”, anul trecut, pe primele nouă luni, Uber înregistrând pierderi de aproximativ un miliard de dolari, dar, de multe ori, investitorii pe piețele de capital sunt atrași de brandul companiei și fac abstracție de indicatorii economici ai momentului. S-au mai văzut astfel de cazuri și cu alte companii nou-apărute pe piață, care însă „au prins” la consumatori.

Uber este și o companie inovatoare, în sensul că dorește să își diversifice activitatea către biciclete electrice sau către livrarea de mâncare. În acest sens, companiile specializate, de livrări la domiciliu, vor fi puse sub presiune de extinderea activității de către Uber.

România, în conflictul Uber-taxi

Nici România nu face excepție în ceea ce privește contestarea Uber. Recent, patronatele companiilor de taximetrie au protestat la București pentru a doua zi consecutiv, față de Uber și de legislația specifică.

Conflictul este mai vechi și depășește granițele României, ajungând la nivel european. Taximetriștii clasici vor amendarea legislației în așa fel încât practic să excludă de pe piață aplicația Uber.

Consumatorii au o poziție clară. Ei își doresc concurență și, drept urmare, vor ca Uber să rămână în piață, cu atât mai mult cu cât condițiile de transport în taxiurile clasice s-au degradat continuu în ultimii ani. Pe măsură ce tarifele au crescut.

Din toate aceste motive, consumatorii își doresc ca Uber să rămână în piață. Este greu de spus dacă va fi posibil, pentru că guvernul a promis că va modifica legea așa cum doresc companiile de taxi.

Până în acest moment, argumentele aduse în discuție sunt pur subiective. Taximetriștii susțin că Uber acționează ilegal și că aplicația nu are autorizație și nu plătește taxe și impozite în România. Invers, reprezentanții Uber susțineau, anul trecut, că firma plătește taxe și impozite de trei ori mai mari decât toate cele nouă companii de taxi din București. În același timp, pe piață există tot felul de zvonuri. Unii taximetriști susțin că 25% din veniturile Uber trec prin Olanda. Alții spun că prin Irlanda. Cert este că nu există informații clare și, în absența lor, imaginația se poate împleti ușor cu realitatea.

Așadar, din toată această dispută lipsește exact cine este chemat să facă lumină asupra controverselor: administrația. Nu este clar dacă fiscul român știe care este modelul de business al platformei Uber, dacă plătește taxe și impozite în România și care este cuantumul acestora. Ar trebui ca administrația să facă publice datele financiare ale companiilor, adică nivelul taxelor și impozitelor plătite de către concurenți. Pentru că este posibil ca Uber să facă optimizare fiscală, dar la fel de sigur este că și companiile autohtone de taxi încearcă să își minimizeze pe cât posibil impozitele și taxele plătite către buget. De aceea, o comparație prezentată public ar fi extrem de importantă pentru ca opinia publică să poată judeca în mod corect. Dar marea întrebare este: au autoritățile aceste date, astfel încât să poată lua o decizie în cunoștință de cauză? Este posibil ca decizia guvernului în cazul „taximetriști împotriva Uber” să fie luată în necunoștință de cauză.

Europenii caută soluții pentru a impozita noile companii

Cu atât mai mult cu cât, chiar la nivelul legislației fiscale europene, se caută soluții pentru impozitarea corectă a companiilor tehnologice. Este deja cunoscută situația firmelor GAFA (Google, Amazon, Facebook, Apple), pentru care Uniunea Europeană pregătește o impozitare specială. Dar regulile fiscale se vor aplica tuturor companiilor de tehnologie, inclusiv în cazul Uber. Cert este că ne aflăm în situația în care legiuitorii, cei care fac regulile fiscale sau de altă natură, trebuie să se adapteze noii economii. În noua economie, lucrurile se schimbă fundamental. Locul unde se creează valoare adăugată unui produs poate fi complet altul față de cel în care se consumă serviciul respectiv. De asemenea, locul în care se obține profitul companiei este total diferit de jurisdicția fiscală în care este înregistrată compania. De aceea, legislația fiscală trebuie adaptată la noul mod de funcționare a economiei. Un proces care nu este nici simplu, nici comod.

Punctul în care Uber seamănă cu taximetria clasică

Adevărul este că modelul de business al taximetriei clasice și al Uber seamănă, până la un punct. În sensul că, în România, și companiile de taxi, și platforma Uber lucrează cu colaboratori care sunt înregistrați ca persoană fizică autorizată sau care au o microîntreprindere. Iar toți aceștia plătesc contribuțiile de asigurări, impozitul și taxele.

De altfel, acest model de lucru a făcut ca, la Londra, Uber să fie chemată în judecată de un șofer. Procesul a început în anul 2016, iar anul trecut, Curtea Supremă a dat câștig de cauză șoferului de la Uber. În esență, procesul a pus în discuție o temă fierbinte: cum trebuie tratat un șofer, ca salariat sau ca lucrător pe cont propriu? În replică, oficialii Uber au afirmat că programul de lucru al unui șofer este extrem de flexibil, în sensul că șoferii au libertatea de a alege cât, unde și când să lucreze.

Dar această dilemă există, în România, în egală măsură și pentru companiile de taxi. Diferența importantă dintre taxi și Uber este că platforma digitală nu este obligată legal să obțină licențe de la Consiliul Local. Dar dacă ar lucra pe bază de licențe, atunci nu ar mai fi Uber, ci companie de taxi clasică.

Dincolo de legislația specifică, pe plan mondial Uber are și alte probleme. De exemplu, anul trecut, compania a fost obligată să plătească 1,9 milioane de dolari către 56 de actuali sau foști colaboratori care au acuzat firma de discriminare de gen. Iar pentru ca „meniul să fie complet”, compania nu a fost scutită nici de un scandal privind hărțuirea sexuală.

Peste tot în lume, taximetriștii se luptă cu Uber. De fapt, bătălia se duce cu noua economie. Pe termen lung, nimeni nu a câștigat lupta cu schimbarea.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele