Cum se plimbă rambursările de TVA de la un deficit la altul

6 minute de lectură

Cei care au de recuperat TVA trebuie să mai aștepte. Sumele pe care le au de încasat „lucrează” la creșterea PIB.

Vorbind cu câțiva prieteni deținători de firme și care întâmplător aveau de recuperat „ceva” TVA (taxa  pe valoarea adăugată) de la stat, am aflat că, în lunile decembrie și ianuarie,. rambursările de TVA au fost oprite de ANAF. „Doamna de la Direcția Financiară mi-a spus că probabil în februarie se va relua plata rambursărilor de TVA”, îmi spunea unul dintre prietenii dornici să-mi împărtășească din experiența lor cu ANAF. Nimic neobișnuit în comportamentul instituțiilor românești din domeniul finanțelor, care nu își prea „răsfață” contribuabilii, atunci când vine vorba de respectarea unor termene de plată.

Înghețarea rambursărilor de TVA este un exercițiu care are ca scop menținerea deficitului sub limita de 3%, dincolo de care apare riscul declanșării mecanismului de penalizare, acela al procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană, spune consultantul Gabriel Biriș. Însă atenție, a avertizat Gabriel Biriș, „amânarea rambursărilor de TVA are și un efect negativ asupra economiei pentru că pur și simplu blochează afacerile celor care produc și exportă bunuri, deci, blocând decizii investiționale sau plăți, se produce o încetinire a economiei, dacă amplitudinea sumelor nerambursate este mare”.

Toate aceste mișcări de cosmetizare a deficitului bugetar se văd însă în conturile mari ale țării. Impozitul net pe produs, calculat ca diferență între impozitele indirecte încasate și cele plătite (rambursate) de stat, este mult mai mic în acest an. Culmea, potrivit retoricii care a însoțit bugetul, ar fi trebuit să fie mai mare decât cel de anul trecut, deoarece Fiscul a promis vigilență sporită și încasări mai mari din TVA și accize. Cu toate acestea, netul, adică diferența între încasări și rambursări, ne dă o cifră modestă. Aici se vede însă efectul artificiului aritmetic prin care deficitul bugetar al anului trecut s-a menținut sub 3% din PIB, a observat Gabriel Biriș.

Astfel, la rubrica impozite nete pe produs (în care se încadrează și TVA), Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză avansa o cifră de 0,8% contribuție la creșterea PIB de 4,5%, pentru impozitele nete pe produs, pentru anul 2018. Valoarea este dublă, comparativ cu cea aferentă aceluiași indicator pentru 2019 și 2020 și de 1,5 ori mai mare decât cea înregistrată în 2017 (de 0,6 procente). În aceste condiții, întrebarea care se pune este: de unde această anomalie în creșterea pentru anul 2018 a contribuției impozitelor nete pe produs, comparativ cu 2017, în condițiile în care nu am avut o modificare a cotei TVA (principalul impozit net pe produs)? Și nici nu am putea bănui că reducerea la o cotă de 5% a TVA în turism, restaurante, catering și activitățile recreative, intrată în vigoare la 1 noiembrie 2018, ar putea diminua la jumătate colectările de impozite nete pe produs.

„Deficitul calculat pe angajament încasat minus obligația de plată exprimă fidel realitatea. Poate că era mai corect așa”, a mai comentat Biriș.

Un artificiu „permis”

„Amânarea rambursărilor este un truc intens folosit în trecut pentru a restrânge amploarea deficitului. Guvernul Boc l-a folosit, dar atunci era o perioadă de criză economică de o intensitate periculoasă. De fiecare dată când sunt probleme cu încasările, reduc rambursările de TVA”, a explicat Biriș pentru Reporter Global.

Astfel, deși statul avea de făcut niște plăți în contul rambursărilor de TVA, prin amânarea respectivelor plăți, Ministerul Finanțelor Publice a putut raporta o valoare mai mare a lor, valoare artificială însă, având în vedere că aceste plăți ar fi trebuit scăzute din valoarea totală a impozitelor pe produs. Din punct de vedere statistic, artificiul guvernanților este permis, pentru că în calculul indicatorului „impozite nete pe produs” sunt avute în vedere soldurile la sfârșitul perioadei luate în calcul, fără a include și angajamentele de plată existente.

Din punct de vedere legal, artificiul are, de asemenea, acoperire, deoarece procedura rambursării de TVA a fost modificată semnificativ în cursul anului 2017, când s-a hotărât că, în funcție de gradul de risc stabilit, rambursarea de TVA se poate face în urma unei decizii de rambursare, cu analiză documentară sau în urma unei inspecții fiscale anticipate, termenul de rambursare efectiv putând ajunge până la 9 luni. Iar în acest termen de 9 luni, contribuabilul nu are posibilitatea de a solicita dobânzi pentru rambursarea cu întârziere a TVA. Mai mult, firmele care au de recuperat TVA de la stat au opțiunea de a nu solicita rambursarea, suma respectivă urmând a se reporta (și eventual compensa) în decontul perioadei următoare (procedura este prevăzută în Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.699/2015, ce a fost modificat și completat în cursul anului trecut, prin intermediul Ordinului ANAF nr. 1.232/2017). Și aceste sume (pentru care nu se solicită rambursarea) apar, de asemenea, în soldul încasărilor de TVA, respectiv în soldul impozitelor nete pe produs colectate.

Câștig de 0,2-0,4% la PIB

Și astfel, printr-o simplă prevedere dintr-un ordin al ANAF s-a putut adăuga la creșterea de PIB a anului 2018 0,2 procente (dacă luăm în considerare diferența în colectarea impozitului net pe produs din 2017) sau 0,4 procente (dacă luăm în considerare diferența în colectarea impozitului net pe produs din 2019-2020).

Scăzând cele 0,2-0,4 procente din rezultatul comunicat recent de Institutul Național de Statistică de 4,1% creștere economică pentru 2018 (date semnal), vom vedea că suntem extrem de aproape de estimările macroeconomice de toamnă ale Comisiei Europene, care arătau o încetinire a expansiunii economiei țării noastre la o valoare de 3,6%: „Boom-ul economic din România se estompează în 2018. Creşterea reală a PIB a încetinit până la 4,3% şi 4,2% în primul şi al doilea trimestru şi este de aşteptat ca declinul să se accentueze. Pe întregul an  2018, creşterea estimată este de 3,6%”.

De asemenea, raportând cele 0,2-0,4 procente la PIB-ul oferit de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (949,6 miliarde de lei), vom obține o sumă de 1,9-3,8 miliarde de lei, respectiv valoarea „întârzierilor” în rambursările de TVA.

Gabriel Nițulescu
Gabriel Nițulescu este jurnalist, comentator, analist economic și autor de cărți economice, cu articole publicate în presa economică românească. A fost jurnalist la Curentul, Ziarul Financiar, Capital, Banii Noștri, Ghidul de Bani și Financial Director Romania. A fost editor coordonator al săptămânalului Banii Noștri și redactor-șef al revistei lunare Financial Director România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele