Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea la decizia care privește constituirea completurilor de cinci judecători de la Instanța Supremă. CCR a criticat Curtea Supremă pentru că a modificat, printr-un act administrativ intern, legea adoptată recent de parlament, care stabilește modalitatea de alcătuire a acestor completuri. 

Sesizarea CCR a fost făcută de premierul Viorica Dăncilă, la solicitarea președintelui PSD, Liviu Dragnea, care a spus că Înalta Curte nu ar respecta noile legi ale Justiției cu privire la modul în care sunt constituite completurile de cinci judecători. Dragnea, judecat de unul dintre aceste completuri, constituite după legea în vigoare la momentul alcătuirii lor, a cerut aplicarea noii legi și schimbarea componenței lor. 

”Instanța Supremă, prin Colegiul de conducere, pe cale de interpretare, a denaturat conținutul legii în privința modului de alegere a membrilor Completului de 5 judecători și, totodată, tot pe cale de interpretare, a refuzat aplicarea imediată a noii legi”, spune CCR. 

Judecătorii CCR mai spun că Instanța Supremă a ”dat un alt conținut normelor de lege privind desemnarea membrilor completurilor de 5 judecători și a refuzat, în mod expres, să urmeze conținutul acestora”.

CCR spune că toți judecătorii din componența completurilor de cinci trebuie trași la sorți, ceea ce Curtea Supremă a și făcut între timp, între emiterea deciziei Curții Constituționale și publicarea motivării ei. Numai că, de la tragerea la sorți, organizată de Curtea Supremă după emiterea deciziei CCR, Dragnea a atacat procedura la Curtea de Apel București, care a decis că procedura urmată de Instanța Supremă ar fi ilegală, blocând practic activitatea completurilor de cinci judecători. La unul dintre ele ar fi avut termen pe 3 decembrie Liviu Dragnea, judecat în apel în dosarul angajărilor fictive de la Teleorman.

Doi judecători au făcut opinie separată

 Livia Stanciu și Ștefan Minea spun că, dimpotrivă, nu există un conflict juridic de natură constituțională între parlament și Curtea Supremă, așa cum a scris premierul Viorica Dăncilă în sesizarea cu care s-a adresat Curții Constituționale. Cei doi judecători spun că, de fapt, conflictul ar fi fost unul pur administrativ, de competența unei instanțe judecătorești și nu a celei constituționale. 

Mai mult, atrag atenția cei doi judecători, modalitatea de constituire a completurilor de cinci judecători revine exclusiv instanței și colegiului de conducere, condiții deduse chiar din lege. 

Instanța Supremă, spun judecătorii Stanciu și Minea, a decis tragerea la sorți a completurilor de cinci judecători fără a modifica și regula de constituire a lor, tocmai pentru că legiuitorul nu a prevăzut norme tranzitorii care să stabilească derogări de la regula anterioară, prin care constituirea acestor complete se făcea la începutul anului. 

Cei doi judecători spun că, de fapt, culpa aparține legiuitorului și nu poate fi imputată Înaltei Curți, care era obligată să pună în aplicare de urgență norme neclare și contradictorii între ele. 

Cei doi judecători atrag atenția și asupra pericolului deciziei emise joi seară de ceilalți judecători ai CCR, care ar ”deschide pe viitor calea sesizării Curții Constituționale cu cereri de verificare implicită a legalității oricărui act administrativ, cu motivarea unui pretins conflict juridic de natură constituțională”.