Curtea Supremă pune capăt dosarului Bica – Tender

Urmează să stabilească dacă anulează sau menţine condamnarea de patru ani cu executare

62
9 minute de lectură

Urmăriți-ne și pe Facebook

Curtea Supremă a definitivat discuţiile în dosarul de mare corupţie în care a fost vizată fostul procuror-şef al DIICOT Alina Bica, în prezent aflată în Costa Rica, urmând să stabilească dacă anulează condamnarea ei la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender sau dacă o menţine.

Dacă această condamnare deja definitivă va fi menţinută şi după judecarea căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, pe numele fostei şefe a DIICOT va fi emis un mandat internaţional de urmărire în vedere punerii în executare a pedepsei.

Din istoricul recent

În prezent, un complet de cinci judecători de la Curtea Supremă a rejudecat faza de apel a dosarului.

S-a ajuns la această situaţie după ce, anterior, s-a admis o contestaţie în anulare, o cale extraordinară de atac prevăzută de legislaţia penală românească, împotriva deciziei definitive prin care Alina Bica era condamnată definitiv la patru ani de închisoare cu executare.

Executarea acestei decizii definitive a fost suspendată în luna decembrie 2018 şi s-a dispus rejudecarea apelului, iar trei luni mai târziu, la 18 martie, a fost desfiinţată numai cu privire la fostul magistrat Bica.

Umbra CCR în dosarele de mare corupţie

Baza acestei acţiuni a fostei şefe a DIICOT a reprezentat-o decizia din 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale a României, care a stabilit că există un conflict de natură juridică între Parlament şi Guvern pe tema formării completurilor de 5 judecători de la Curtea Supremă.

Astfel s-au anulat numeroase decizii definitive ale unor dosare soluţionate de judecătorii ICCJ iar judecata în faza de apel a acestora a fost reluată.

La audieri

Luni, judecătorii au audiat ultimii martori pe care i-a admis anterior la dezbateri în apărarea fostului procuror-şef de la DIICOT.

A fost audiată astfel o fostă şefă a unui serviciu din DIICOT, fostul magistrat Silvia Ştefănescu dar şi un actual judecător, pe vremuri consilier al Alinei Bica, Mihai Udroiu.

Ambii au explicat judecătorilor că era de notorietate că Alina Bica avea un plan de reorganizare a unor activităţi în cadrul Direcţiei după sosirea sa la instituţie, dar au pus totul pe seama faptului că ea a făcut parte din comisia de specialişti care pregătea noile Coduri de procedură penală şi Penal.

Totodată ambii martori au povestit despre situaţia care a declanşat dosarul penal, respectiv faptul că Alina Bica ar fi înlăturat magistratul de şedinţă care voia să ceară o pedeapsă mare şi cu executare pe numele omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul DIICOT în care era judecat, iar noul magistrat de şedinţă care a preluat dosarul pentru a asigura prezenţa în cadrul discuţiilor de la şedinţă ar fi fost de acord să ceară o pedeapsă mică şi cu suspendare.

„Nu face bine ceea ce face, aşa i-am spus“

„Îmi aduc aminte că am fost chemată din birou și mi s-a spus să semnez un proces verbal prin care se atesta că sunt de acord ca doamna procuror de şedinţă Curelaru să pună concluzii pe suspendare la Tender Ovidiu. I-am spus că nu e bine şi ca să întăresc cele susţinute am făcut și o comparație cu dosarul Iancu, care este legat tot de firma Carom“, a spus în faţa judecătorilor martora Stefănescu.

Întrebată cum a putut fi de acord cu o astfel de intruziune într-un dosar penal aflat la final, Ştefănescu s-a scuzat spunând: „Alina Bica a inițiat această discuție şi anume aceea că era necesar să se pronunţe o pedeapsă cu suspendare pentru omul de afaceri Tender Ovidiu.

Regret că am semnat atunci acel referat. Trebuie să spun că niciodată în activitatea mea de 24 de ani de zile nu am mai întâlnit situația ca procurorul de ședință să nu pună concluzii independente într-un dosar.

Alina Bica mi-a spus, atunci când i-am atras atenţia că nu este bine, că cel mai bine ar fi să am încredere în ea. Reţin că a fost vorba de o discuție unilaterală şi asta pentru că decizia o luase deja“.

Fostul consilier al Alinei Bica, judecătorul Mihai Udroiu, le-a explicat celor cinci judecători că nu a cunoscut foarte bine dedesubturile acestei situaţii de la final din dosarul omului de afaceri şi a spus că din ce cunoaşte Alina Bica a luat unele măsuri pentru a preveni unele soluţii nefavorabile după intrarea în vigoare a noilor coduri.

„Alina Bica a inițiat acest demers general de a se calcula raportat la toate dosarele DIICOT, cele de la urmărire cât și cele din judecată problema intervenirii prescripției răspunderii penale calculate în funcție de  instituții autonome.

Astfel de discuții și demersuri au avut loc într-un cadru preventiv. În dosarul Tender, îmi amintesc că argumentele de prevenţie a unei soluţii nefavorabile au fost vechimea dosarului, măsurile asiguratorii puse și faptul că el nu avea antecedente penale. Poziția ei față de dosarul Tender știu că era una de notorietate“, a mai spus judecătorul Udroiu.

Avocaţii au cerut achitarea

După audierea celor doi martori, unul dintre avocaţii fostului şef al DIICOT a explicat instanţei că Alina Bica nu a făcut un demers de favorizare, ci a dorit să nu lase loc unui risc ca soluţia instanţei să fie atacată de apărătorii acestuia cu şanse de câştig.

În plus, avocatul care a susţinut concluziile finale a explicat să în acest dosar sesizarea către procurorii DNA ar fi fost făcută de către Serviciul Român de Informaţii, ceea ce ar atrage nulitatea întregului caz.

Avocatul mai spus că ar fi o problemă legată şi de procurorul care a instrumentat dosarul, respectiv, Gheorghe Popovici. El susţine că acest magistrat ar fi avut la momentul instrumentării cazului gradul profesional de procuror de tribunal şi nu de procuror al Curţii Supreme, aşa cum prevede legea, motiv pentru care probele prezentate de acesta ar fi din nou nule.

Cei cinci judecători au rămas în pronunţare faţă de toate aceste argumente şi au stabilit că în maximum două săptămâni vor decide, definitiv, referitor la situaţia Alinei Bica.

Dosarul Bica-Tender reprezintă o parte din dosarul general ANRP în care fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată de DNA alături de Adriean Videnu şi alte persoane.

Segmentul privind favorizarea omului de afaceri Tender a fost separat de dosarul principal Bica – Videanu – ANRP, ANRP, la Curtea Supremă care a format acest nou dosar.

În acest caz, Curtea a stabilit în prima fază de judecare a cazului, la fond, condamnarea Alinei Bica la patru ani de închisoare cu executare şi achitarea lui Adriean Videanu.

În dosarul principal, trimis instanţei la 26 februarie 2015, procurorii arătau că Alina Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), ulterior procuror șef al DIICOT, ar fi comis două fapte de luare de mită, două fapte de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, și alte două fapte de favorizarea făptuitorului.

La data de 24.09.2013, arătau procuorrii în comunicatul de pe pagina de internet a Direcţiei, într-un dosar instrumentat de către DIICOT – Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acțiuni, deținute la o firmă de către Videanu Adrian.

La data de 25.02.2014, pentru a-l favoriza pe Videanu Adriean, Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror șef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanță, cu încălcarea prevederilor legale de competență (dispozițiile art. 250 alin. 1 Cod Procedură Penală), admiterea solicitării lui Videanu Adriean și a ridicat sechestrul asigurator. Potrivit CPP, soluționarea cererii era de competența judecătorului de drepturi și libertăți și nu cea a procurorului șef al DIICOT.

Astfel, Bica Alina Mihaela i-a facilitat lui Videanu Adriean reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

În acel dosar, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 USD și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

La cererea de ridicare a sechestrului, Videanu a depus înscrisuri cuprinzând date și informații conform cărora nu mai deținea acțiunile din august 2012, împrejurare care nu era reală.

În cursul anului 2013, Alina Bica, după preluarea funcției de procuror șef al DIICOT, în urmărirea intereselor unui inculpat, om de afaceri, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Alina Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat omului de afaceri să-l angajeze pe Mihăilescu Ionuț Florentin (fostul său consilier) la una dintre firmele pe care le deținea. ■

Urmăriți-ne și pe Facebook

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele