Dascălu: BNR ar putea prefera un leu mai puternic pentru a calma inflația

69
Sursa: Pexels

Surpriză: inflația depășește iarăși așteptările analiștilor, de data asta impulsionată de majorarea prețului la alimente pe plan internațional, a infirmat prognozele cu privire la inflație, care estimau o valoare a acestui indicator de 3,9%. Dar iată și partea interesantă: pentru a ține inflația în frâu, BNR va prefera un leu puternic, sugerează Ciprian Dascălu, economist șef al ING Bank România.

”Indicele de creștere a prețurilor afișat acum de statistică, mai ridicat față de așteptări, sugerează idea că banca centrală ar putea prefera un leu relativ mai puternic în termeni reali ca un instrument pentru calmarea inflației, deoarece ar avea efecte mai rapide asupra prețurilor, comparativ cu cel al ratelor de dobânzi”, a observat Dascălu.

 Rata inflației a fost de 4,1% în luna mai (comparativ cu luna mai 2018), valoare nemodificată în raport cu cea înregistrată în aprilie 2019 (comparativ cu luna aprilie a anului 2018). Nivelul ratei inflației, în luna mai, s-a situat peste estimările majorității analiștilor (conform sondajului Reuters), care avansau cifra de 3,9% ca rată a inflației (pentru luna mai față de luna mai a anului anterior).

Comparativ cu luna aprilie 2019, prețurile de consum au crescut în mai cu 0,46%, cele mai puternice presiuni inflaționiste provenind de la prețul alimentelor (+0,79%). Evoluțiile piețelor externe au jucat un rol-cheie în mărirea prețurilor în România, creșterea de pe piața internă a prețurilor unor alimente preluând practic, total sau parțial, creșteri de prețuri înregistrate la nivel internațional, precum cele înregistrate în cazul cartofilor, al fructelor proaspete, al legumelor și al cărnii de porc.

Prețul produselor nealimentare a crescut cu 0,2% în mai 2019 față de aprilie 2019, iar prețul serviciilor s-a majorat cu 0,55% în același interval de timp, urmare a faptului că firmele din domeniul telecomunicațiilor au mărit din nou tarifele în luna mai, după o mișcare similară în aprilie, ca răspuns la decizia guvernului de a introduce o serie de impozite la nivel sectorial.

„Inflația de bază a crescut la 3,2% în luna mai, de la 3% în aprilie, ajungând la cel mai înalt nivel de la sfârșitul anului 2012, semn că presiunile inflaționiste din partea cererii se dezvoltă după mulți ani de creștere puternică a salariilor în sectorul public”, consideră analiștii economici ai Erste Bank.

Valoarea ratei inflației este apropiată de estimările Băncii Naționale a României, din ultimul Raport asupra inflației (mai 2019), în care scenariul de bază al proiecției macroeconomice indică o valoare anuală a inflației IPC de 4,2% la finalul anului 2019, de 3,3% în 2020 și, respectiv, de 3,4% pentru primul trimestru al anului 2021. 

„Comparativ cu raportul precedent, rata anuală prognozată a inflației IPC a fost revizuită în sus la finele ambilor ani ai prognozei, cu 1,2 puncte procentuale și, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale. Revizuirea este determinată în principal de evoluțiile anticipate pentru componentele exogene (prețurilevolatile ale alimentelor, cu precădere pe segmentul legume și cele ale combustibililor pentru anul 2019, și prețurile produselor din tutun pentru anul viitor), la care se adaugă evaluarea unor presiuni inflaționiste mai ample, asociate dinamicii anuale a inflației de bază”, menționează documentul BNR.

Ținta nu va fi atinsă

Conform BNR, dar și analiștilor economici, inflația va continua să rămână și în următoarele trimestre peste limita superioară a țintei BNR (2,5%+/-1%).

„Considerăm că inflația va rămâne peste limita superioară a țintei BNR în următoarele trimestre, ceea ce justifică un control strict al lichidității pieței de către BNR. Previziunile noastre privind inflația de la sfârșitul anului sunt de 4% în 2019 și credem că o creștere a ratei dobânzii de politică va fi dezbătută de Consiliul de administrație al BNR în luna august, când banca centrală își va actualiza estimarea inflației”, arată analiștii economici ai Erste Bank.

„Răspândirea pestei porcine africane în Asia va menține și în viitor prețul cărnii de porc la cote ridicate, fapt de natură a exercita o presiune ascendentă asupra inflației de bază”, consideră analiștii ING, care remarcă și că limitarea inflației a fost făcută și prin faptul că BNR a ținut cursul de schimb.

În ceea ce privește inflația de bază (CORE2), BNR consideră că „după inversarea de tendință consemnată la începutul acestui an, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este prevăzută a-și continua creșterea până la sfârșitul anului 2019, când va atinge nivelul de 3,8%. Această evoluție se datorează atât majorărilor unor tarife la serviciile de telecomunicații, deja operate sau anticipate pentru trimestrul II 2019, cât și unei ușoare amplificări a presiunilor inflaționiste provenind din mediul intern, asociate excesului de cerere. Deși nu este de așteptat ca modificările acestor tarife să determine efecte persistente asupra dinamicii inflației de bază, amploarea șocului provenit din aceste creșteri, estimat a aduce o contribuție suplimentară la rata anuală a inflației de bază de +0,4 puncte procentuale la finele anului, este preconizată a genera efecte de runda a doua prin intermediul anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici.”

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele