De ce nu aplaudă oamenii de afaceri amnistia fiscală

110
5 minute de lectură

Amnistie sau restructurare fiscală, cum vrem s-o numim, inițiativa Ministerului de Finanțe de a accepta ștergerea penalităților asociate întârzierilor la plata obligațiilor fiscale nu este aplaudată de mediul de afaceri. Paradoxal, am spune, dacă ne-am gândi la presiunea uriașă care s-ar dilua în urma ștergerii unei mari părți a datoriilor restante față de Fisc. Totuși, mai bine de trei sferturi (77,3%) dintre oamenii de afaceri chestionați de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) nu văd utilitatea amnistiei fiscale, în forma propusă de Finanțe. Explicația este simplă: măsura avantajează companiile de stat mari, cu mari datorii acumulate în timp.

„Problema este la companiile de stat, ei într-acolo se îndreaptă cu această măsură. Credem, însă, că guvernanții ar trebui să fie onești și să spună care sunt problemele acelor companii, ce planuri de redresare au, să facă un program de ajutor de stat pentru ele, dacă este necesar, și dacă intră sub incidența ajutorului de stat, să nu spună că rezolvă problemele IMM-urilor, pentru că acolo dificultățile sunt altele. În plus, efectele negative ale unei astfel de măsuri ar fi mai multe decât prezumtivele sale efecte pozitive. Cred că ar trebui să vedem despre cine este vorba, să vedem cine are nevoie de amnistie fiscală, să rezolvăm problema și să încheiem odată cu acest subiect”, a explicat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

Jianu propune măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care și-au plătit la timp și în bune condiții taxele și impozitele, precum și măsuri de îmbunătățire a cadrului legal fiscal, un cadru legal stabil și predictibil (deși în primele șase luni ale anului 2019 au fost modificate 35 de articole din Codul Fiscal prin 8 acte normative), respectarea normelor de tehnică legislativă instituite prin art. 9 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, respectarea principiilor dialogului social, respectarea principiilor fiscalității, asigurarea informării contribuabililor cu modificarea codurilor de procedură, o fiscalitate proporțională, rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie, potrivit principiului constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale.

Situație sumbră

Situația din România nu este una tocmai stabilă. Pe site-ul ANAF, există o listă care cuprinde 11.131 de datornici persoane fizice, inclusiv nume care dețin funcții publice. În lista neagră a companiilor, inclusiv cele de stat, și a firmelor private, publicată la 30 septembrie 2018, figurează doar primele 500 de societăți, ale căror datorii cumulate sunt de 13,3 miliarde de lei, Electrocentrale București fiind prima, cu o datorie de peste 800 de milioane de lei, urmată de Complexul Energetic Hunedoara, unde statul este acționar majoritar, cu 735 de milioane de lei.

„Cifrele ilustrează o situație destul de sumbră, în care statul este aproape în imposibilitatea de a mai încasa creanțele, iar debitorii se află la limita insolvenței. O restructurare a datoriilor pentru a mai recupera o mică parte și pentru a evita falimentul, implicit pierderea locurilor de muncă, pare rezonabilă”, a observat Daniel Anghel, liderul departamentului de consultanță fiscală și juridică PwC România, într-un articol publicat de Hotnews.

Prudența afaceriștilor

Sondajul CNIPMMR a fost amplu și a fost deschis către toate tipurile de companii. Subiecții au fost în proporție de 54,3% microîntreprinderi, 17,3% întreprinderi mici, 20,2% întreprinderi mijlocii, 2,8% întreprinderi mari şi 5,4% ONG-uri și alte forme juridice. Întrebați dacă „susțin necesitatea adoptării măsurii amnistiei fiscale?”, 77,3% dintre cei chestionați au răspuns negativ. La întrebarea legată de beneficiarii acestei măsuri, respondenții au apreciat în mare parte că persoanele fizice și microîntreprinderile ar trebui să fie în principal vizate de această măsură (răspuns multiplu). În continuare fiind întrebați dacă sunt interesați personal să își declarare în mod voluntar veniturile care au fost sustrase impozitării,57,2% au declarat că nu au un interes personal în aplicarea acestei măsuri, doar 42,8% au menționat că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală. În privința „efectelor generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale”, 44,8% dintre subiecțiau menționatcă această măsură este una controversată, cu efecte multiple, și 32,4% că va avea efecte negative, doar 22,8% considerând că va avea efecte pozitive.

Raportându-ne la efecte, printre cele mai importante efecte pozitive considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, respondenții au menționat reducerea sau chiar eliminarea penalităților de întârziere și nesancționarea faptelor respective. În ceea ce privește efectele negative, cei mai mulți subiecți au evidențiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinații și mai pronunțate spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalității, efectele negative asupra bugetului de stat și creșterea riscului infracțional. Florin Jianu a remarcat realismul și responsabilitatea cu care întreprinzătorii privesc fiscalitatea, dar și atragerea atenției asupra efectelor negative pe care această măsură le poate genera.

Inițiativa răspunde unei promisiuni scrise în programul de guvernare al PSD, „Restartarea mediului de afaceri”. Această restartare, precum și implementarea unei măsuri de amnistie fiscală, a fost reluată într-un program complex de restructurare financiară prezentat de ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici.

Este însă „remarcabil că de această dată atât Ministerul de Finanțe, cât și ANAF au pus în dezbaterea publică statistici și argumente, renunțând la adoptarea fără consultare a unor decizii majore pentru contribuabili”, a constatat, încurajator, Anghel.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele