De ce sunt românii (tot mai) proeuropeni?

33
Foto: Bogdan Cristel
5 minute de lectură

Datele unui sondaj naţional realizat de INSCOP Research în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer, îi arată pe români optimişti în ceea ce priveşte direcţia Uniunii Europene, dar pesimiști când vine vorba de propria țară.

Astfel, aproximativ 70% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, față de aproape 17% care cred că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 11,5% nu ştiu sau nu răspund.

Instituția de sondare a opiniei publice remarcă, de altfel, o tendință de creștere a pesimismului, înregistrată pe parcursul ultimilor doi ani.

Astfel, în iulie 2017, 36,6% dintre români erau de părere că România merge într-o direcție bună, pentru ca în noiembrie 2017 ponderea celor care împărtășeau această opinie să se reducă la doar 22,8%.

Anul trecut, procentul românilor care considerau că ţara se îndreaptă într-o direcție bună a continuat să scadă, de la 19,9% în februarie 2018, la 19,1% în octombrie 2018 şi 18,7% în noiembrie 2018, mai afirmă INSCOP Research.

Pe de altă parte, cei mai mulți subiecți (44,2%) sunt de părere că Uniunea  Europeană se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 38,6% consideră că UE merge în direcția greșită. Aici, procentul non-răspunsurilor este de 17,2%.


În noiembrie 2018, 42,5% dintre cei intervievați considerau că Uniunea merge într-o direcție greșită, ceea ce indică o reducere substanțială a „euro-pesimismului”.

Ce explicații am putea găsi pentru aceste cifre?

Am putea privi către procesul divorțului dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Dacă în perioada imediat următoare referendumului din iunie 2016, Uniunea Europeană părea intrată în degringoladă, situația a început să se schimbe pe măsura desfășurării negocierilor.

Cei 27 au rămas uniți și, în timp, problemele s-au acumulat mai cu seamă în dreptul Marii Britanii. Respingerea de către parlamentarii britanici a acordului de ieșire din UE, îndelung și aspru negociat cu Bruxelles-ul, nu doar că a generat o stare de incertitudine în „Insulă”, dar le-a și întărit celor de pe „Continent” convingerea că, alegând să plece, britanicii au făcut opțiunea greșită.

Să nu uităm apoi că Uniunea Europeană și-a menținut unitatea în privința sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeei și a generat o serie de răspunsuri instituționale la războiul informațional.

În sfârșit, economia europeană și-a reluat creșterea după anii de criză, Irlanda, Portugalia și, în sfârșit, Grecia au ieșit din programele de asistență internațională, moneda unică s-a consolidat.

Dar poate că, mai întâi de toate, semnalele interne sunt cele care au generat, în cel mai înalt grad, creșterea încrederii românilor în viitorul UE, în paralel cu acumularea pesimismului privitor la propria țară.

Ce s-a întâmplat în ultimii doi ani? Poate că fenomenul cel mai vizibil l-au constituit semnalele repetate și clare dinspre Bruxelles și Strasbourg cu privire la statul de drept din România. Fie că a fost vorba despre Comisie sau despre Parlamentul European, mesajul a fost de susținere a independenței justiției și de respingere a ingerințelor politice. Ieșiți în stradă acum doi ani împotriva unei ordonanțe care ar fi dezincriminat abuzul în serviciu și i-ar fi făcut să răsufle ușurați pe mulți demnitari acuzați de corupție, românii au fost puternic sprijiniți de instituțiile europene. La fel, după ciocnirile cu forțele de ordine din timpul mitingului diasporei din 10 august 2019.

Au fost, apoi, repetatele apeluri din partea comisarului UE pentru dezvoltare regională, Corina Crețu, pentru ca Bucureștiul să trimită la Bruxelles proiecte „mature”, bine fundamentate , gata de a primi finanțarea europeană.

Comisarei i s-a răspuns cu țâfnă de la București în timp ce, în țară, construirea mult-promiselor spitale regionale cu bani europeni era amânată, autostrada care ar fi urmat să lege Moldova de Transilvania se pierdea în ceață, la fel ca linia de metrou pentru Aeroportul Otopeni, promisă de autorități în vederea meciurilor de fotbal pe care Bucureștiul le va găzdui în cadrul Euro 2020.

Nu trebuie scăpată din vedere intensificarea dezbaterii europene odată cu apropierea președinției române a Consiliului Uniunii.

În paralel, s-a făcut simțit un ton din ce în ce mai agresiv din partea guvernului și a coaliției de guvernământ la adresa instituțiilor europene. Comisia și Parlamentul European au fost acuzate că tratează România incorect și că sunt dezinformate.

Referendumul pentru „familia tradițională” , din 6-7 octombrie 2018, a fost precedat de o campanie în care Uniunea Europeană a fost acuzată că le impune românilor să-și abandoneze morala creștină, au fost vehiculate teorii ale conspirației și s-a lansat chiar ideea părăsirii blocului european (RO-Exit). Și toate, în paralel cu o amplificare a dezinformării pe filieră rusă, mai ales prin intermediul rețelei Sputnik.

Unde au dus toate acestea se vede în cifrele sondajului. Românii îi sancționează pe liderii lor pentru că se îndepărtează de Europa. Un semnal important înainte de alegerile din mai.

Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoi, jurnalist român, este redactor șef al Radio France Internationale România. Și-a început cariera în 1990 în cadrul primului post de radio independent din România, Unifan/Uniplus, ca prezentator și redactor de știri.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele