De la FIDESZ la PSD

66
6 minute de lectură

Se dau două situații. Partidul european cu cel mai mare grup politic în parlamentul european, popularii, îi suspendă din rândurile lui, după un îndelung joc de-a șoarecele și pisica, pe cei din FIDESZ, formațiunea la putere în Ungaria.

Partidul Socialist European are o problemă pe care o tot târăște după el într-un mod când ezitant, când mai dur cu Partidul Social Democrat, formațiunea la putere în România.

Practic, fiecare mare grup politic pare să aibă câte o problemă, coincidență sau nu, cu câte un partid membru din fostul lagăr socialist. Popularii au pe post de oaie neagră FIDESZ-ul unguresc, socialiștii, PSD-ul românesc, ALDE chiar ceva mai mult, partidul ANO al premierului Babis din Cehia si chiar ALDE românesc.

Popularilor europeni le-a cam ajuns la os ce se întâmplă în Ungaria și au vrut, probabil, să dea un semnal special înainte de această campanie electorală. Președintele Joseph Daul a explicat: „Nu putem face compromisuri în privința democrației, statului de drept, libertății presei, societății și în privința drepturilor minorităților. Retorica anti-Uniunea Europeană este inacceptabilă”.

Fricțiunile dintre Budapesta și Bruxelles sunt de notorietate. Măsurile interne de limitare a unor libertăți luate de Viktor Orban, refuzul inflexibil de a primi refugiați, închiderea Universității Central Europene, înființată de George Soros, toate, s-au cam adunat. Iar afișele contra lui Jean-Claude Juncker au pus capac. Suspendarea a intrat, iată, în vigoare, cu toate controversele de rigoare. A fost, mai degrabă, o înțelegere, iar Viktor Orban susține că a fost vorba, de fapt, de o autosuspendare. Orice ar fi fost la mijloc, măsura a fost luată. Nu se știe pentru cât timp, ci doar că urmează un raport de evaluare din partea popularilor în privința FIDESZ. Va migra formațiunea ungară către alt grup din Parlamentul European? Va fi recuperată de populari? După alegeri, lucrurile se vor limpezi.

Cu onoarea oarecum „reperată” și ceva mai multă curățenie în casă, popularii le aruncă acum mănușa socialiștilor. Practic, popularii au jucat la ofsaid suspendând FIDESZ-ul lui Orban, partidul care le păta reputația în Europa. E o provocare către socialiști, care sunt presați în felul acesta să facă și ei dovada că nu tolerează derapajele de la democrație. Derapaje pe care ei înșiși le-au recunoscut și imputat PSD-ului și, mai direct, lui Liviu Dragnea personal.

După protestele din 10 august, s-au înmulțit vocile care au cerut excluderea PSD-ului din rândurile socialiștilor europeni. Totuși, de fiecare dată când o sancțiune părea iminentă, PSD-ul scăpa cu fața curată. La congresul de la Madrid din februarie, proaspăt uns oficial candidatul socialiștilor la funcția de șef al noii Comisii Europene, Frans Timmermans îi transmitea lui Liviu Dragnea un mesaj cu iz de ultimatum. „Liviu, dacă vrei să faci parte din familia noastră, trebuie să ne respecți valorile fundamentale.” Și Liviu a spus că așa va face. Vom discuta pe acest subiect în săptămânile următoare. „Nu putem face niciun compromis în acest domeniu. Aceasta este o linie roșie pentru noi și pentru Europa.”

Pe acest fond, era așteptată cu interes reuniunea socialiștilor de dinaintea recent-încheiatului Consiliu de primăvară. Iar întrebările cu privire la soarta PSD erau și mai multe, cu cât rivalii populari tocmai ce suspendaseră FIDESZ-ul lui Viktor Orban. Totuși, nimic nu s-a întâmplat. Într-un interviu acordat în exclusivitate TVR, premierul Dăncilă declara că le-a spus colegilor socialiști că PSD este pro-european. Mai mult, Dăncilă a ținut să precizeze că, în cazul în care socialiștii ar aplica PSD-ului românesc tratamentul aplicat FIDESZ-ului unguresc, ar face o mare greșeală. Din această greșeală, susține premierul, ar avea de câștigat populiștii și extremiștii.

Cei de la PSD sunt membri vechi ai PES. E adevărat că dintre toți președinții PSD, Liviu Dragnea este cel mai puțin conectat la lumea marilor lideri de partide europene. A trebuit să readucă aproape oameni care au fost la limita plecării din partid, pentru a-i folosi în strângerea relațiilor cu partenerii socialiști. A se vedea locul eligibil obținut pe lista candidaților de Victor Negrescu, personaj cu multe și bune conexiuni în PES, dar care numai de prieten ce era cu Liviu Dragnea a părăsit guvernul. Recent, liderul PSD l-a reevaluat și pe Titus Corlățean, iarăși membru de partid cu conexiuni externe recuperat la limită.

Lucrurile nu sunt însă nici albe, nici negre, iar mișcările pe care le fac marile grupuri politice sunt atent calculate, astfel încât să își atingă obiectivele.

După ce noul parlament european va fi format în urma alegerilor din mai, începe o etapă extrem de importantă și delicată: alcătuirea Comisiei Europene, un fel de guvern al Uniunii. Grupurile politice vin cu propuneri de candidați și cel care are cele mai multe voturi devine președintele Comisiei Europene. Acum, președintele Comisiei este Jean-Claude Juncker, membru al Partidului Popular din Luxemburg, iar popularii sunt grupul cel mai numeros din legislativul european, urmat de socialiști. Deocamdată, potrivit sondajelor, tot popularii ar fi favoriți și ar avea, teoretic, prima șansă la șefia Comisiei. De cealaltă parte, socialiștii îl propun pe Frans Timmermans și speră de ani buni să reușească, în sfârșit, să acceadă la o asemenea funcție.

Așa stând lucrurile, socialiștii, în frunte cu Timmermans, au nevoie ca de aer de voturile social-democraților români. Ele sunt cu atât mai importante cu cât, momentan, potrivit sondajelor, aceștia ar fi și câștigătorii alegerilor din România. Până la urmă, e o chestiune de matematică. Socialiștii va trebui să stabilească ce îi avantajează și le sporește numărul de voturi: o atitudine fermă, cu sancțiuni pentru PSD pentru a nu fi mai prejos decât popularii cu FIDESZ-ul lor, sau una relativ tolerantă, care să îi țină pe cei de la PSD aproape. Oricare ar fi decizia, ea nu poate întârzia prea mult, pentru că în mai puțin de o lună începe campania pentru europarlamentare în toate țările Uniunii.

Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele