Debitul Dunării este în continuare scăzut față de valorile normale, această tendință fiind accentuată încă de anul trecut. „Chiar dacă în ultima perioadă a nins, nu înseamnă că zăpada s-a și topit și a crescut debitul Dunării. În această perioadă se produce multă energie pe cărbune, care este mai scumpă”, a declarat Ionuț Purica. Potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INGH), referitor la situaţia debitelor şi nivelurilor în intervalul 7 ianuarie – 8 ianuarie, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în scădere, având valoarea de 3.800 m³/s, sub media multianuală a lunii ianuarie (4.950 m³/s). În aval de Porţile de Fier, debitele au fost în creștere la Gruia, în scădere pe sectoarele Calafat – Brăila și Isaccea – Tulcea și staționare la Galați. Pentru perioada următoare, INGH estimează o scădere a debitului. Astfel, în intervalul 8 ianuarie – 15 ianuarie, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere în primele patru zile până la valoarea de 3.400 m³/s, apoi staționar cu tendință de creștere la sfârșitul intervalului, situându-se sub media multianuală a lunii ianuarie (4.950 m³/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi, în general, în scădere. Acțiunile speculative pot de asemenea să stea la baza acestei evoluții a prețului. Pentru a elimina aceste practici, Ionuț Purica susține că operatorilor din piața de energie ar trebui să li se aplice un rating. În acest fel, ei ar fi obligați să joace corect, altfel vor fi eliminați din piață, întrucât dacă ar avea ratinguri negative, vor fi obligați să vândă energie mai scump și nu ar rezista în piață.

Cea mai scumpă energie

Potrivit datelor Operatorului Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale (OPCOM), preţul energiei pe piaţa bursieră spot cu livrare luni în România a fost cel mai mare din regiune, înregistrând o diferenţă de până la 36% faţă de celelalte ţări cu care România este cuplată. Astfel, pe piața românească energia s-a tranzacţionat cu 83,10 euro pe MWh, în timp ce în Ungaria, preţul a fost de 65,77 euro pe MWh, în Slovacia – 63,74 euro pe MWh, iar în Cehia – 61,68 euro pe MWh. Diferenţa dintre preţul din România, cel mai mare, şi Cehia, cel mai mic, a fost de 36%. Preţul energiei, în lei, în România avea o medie de 387,64 lei pe MWh, luni, cu un maxim orar de 559 de lei pe MWh între orele 17:00 şi 18:00. Întrucât energia curge din pieţele mai ieftine către cele mai scumpe, România importa o cantitate de 487 MW luni la ora 11:50. Consumul naţional era de 8.687 MW, iar producţia, de 8.200 MW, conform informaţiilor Transelectrica. Pe primul loc în topul surselor de producţie erau cele eoliene, cu o pondere de 29,26%. Urmează hidrocarburile (19,22%), cărbunele (17,24%), nuclear (16,18%), sursele hidro (14,60), fotovoltaice (2,68%) şi biomasa (0,66%).

Importuri mai mari

Pe de altă parte, tot în primele zile ale acestei săptămâni, România a importat o cantitate mare de energie electrică, pe fondul unui consum intern foarte mare, de peste 9.400 MW, potrivit datelor publicate de Transelectrica. Astfel, marți la ora 10:15, importul de energie electrică era de 1.413 MW, consumul se ridica la 9.457 MW, iar producţia, la 8.104 MW. Un import similar nu a mai fost înregistrat din februarie 2018. Consumul de energie de marţi dimineaţă era foarte aproape de cel record, de 9.750 MW, înregistrat în iarna 2017. Marți, în topul surselor de producţie se afla cărbunele, cu 25,90% (2.089 MW); hidrocarburile – 24,50% (1.977 MW), hidro – 20,22% (1.632 MW), nuclear – 17,29% (1.395 MW), eolian – 8,51% (687 MW), foto – 2,80% (226 MW), biomasă – 0,79% (64 MW).

Directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Sorin Boza, unul dintre jucătorii importanți pe piața energiei, a declarat, recent, pentru Reporter Global, că anticipează, pentru anul 2019, că producția CE Oltenia va fi la nivelul anului 2018, adică circa 15 TWh anual, întrucât nu se întrevede o creștere spectaculoasă a consumului în sistem. El a adăugat că din punctul de vedere al surselor de producere a energiei electrice, în anul 2019 nu se întrevăd capacități noi instalate, astfel încât să poată apărea schimbări semnificative pe acest segment. Boza a menționat că toate studiile și prognozele europene arată o creștere a prețului energiei electrice în următorii ani, asta și datorită nevoii de investiții în acest sector.