Defectele bitcoinului fac improbabil un reviriment de durată

    Ultimele salturi și prăbușiri invită la comparații cu maniile financiare trecute

    9 minute de lectură

    Pot să își revină criptomonedele?

    Ediția tipărită | Finanțe și economie – 28 martie 2019


    „FII MAI BRENDA”, spuneau reclamele de la CoinCorner, o casă de schimb de monede virtuale. Ele au apărut vara trecută în metroul londonez, înfățișând o pensionară veselă, care se pare că achiziționase bitcoinuri în doar zece minute. Sfatul era prost. Cu șase luni înainte, un bitcoin costa doar puțin sub 20.000 de dolari. În momentul în care au apărut reclamele, valoarea sa scăzuse la 7.000 de dolari. În zilele astea, este la doar 4.025 de dolari (vezi graficul).

    Cât timp a crescut prețul, mari instituții financiare precum Barclays și Goldman Sachs au flirtat cu deschiderea de ghișee de tranzacționare pentru criptomonede. Casele de brokeraj trimiteau e-mailuri entuziaste clienților lor. Chicago Board Options Exchange (CBOE), una dintre cele mai mari burse de derivative din lume, a lansat un contract la termen pentru bitcoin. Au răsărit și sute de criptomonede la indigo, unele performând mult mai bine decât bitcoinul însuși. Ripple a crescut cu 36.000% pe parcursul lui 2017.

    Prăbușirea a fost și ea pe măsură de brutală. Cei care au cumpărat aproape de valoarea de vârf s-au trezit cu unul dintre cele mai prost performante active din lume. Start-up-urile pe criptomonede și-au concediat angajații; băncile au renunțat la produsele lor. Pe 14 martie, CBOE a spus că în curând va renunța la oferta de contracte la termen în bitcoin. Bitmain, un miner de criptomonede, pare că a renunțat la o IPO planificată. (Minerii mențin un blockchain pentru o criptomonedă – o bază de date distribuită pentru tranzacții – folosind un număr uriaș de computere specializate și sunt plătiți în monede nou-emise.)

    Viteza cu care s-a umflat bula și apoi a explodat invită la comparații cu manii financiare trecute, cum ar fi nebunia după lalelele olandeze din 1636-1637 și ascensiunea și prăbușirea South Sea Company din Londra, în 1720. Entuziaștilor criptomonedelor le place să invoce o comparație mai flatantă – cea cu bula dotcom-urilor din anii ‘90. Ei subliniază că în pofida spumei, din episodul acela au apărut firme viabile. Eșecul criptomonedelor a dezvăluit însă trei probleme profunde și legate între ele: răspândirea activității reale este imens exagerată; tehnologia nu este bine pusă la scară; iar frauda poate fi endemică.

    Să analizăm aspectul activității exagerate. La zece ani de la inventarea lor folosirea criptomonedelor ca plată pentru mărfuri și servicii rămâne un hobby de nișă. Bitcoinul este criptomoneda originară și totodată cea mai populară. În ianuarie, Satoshi Capital Research, o firmă de criptomonede, a declarat că tranzacțiile în bitcoin din 2018 s-au cifrat la aproape 3,3 trilioane de dolari, de peste șase ori mai mult decât volumul operat prin PayPal. Aceste cifre au inclus însă foarte multă numărătoare dublă, mai ales legată de modul în care Bitcoin gestionează schimbul, spune Kim Grauer de la Chainalysis, o firmă care analizează blockchain-ul Bitcoin. Dacă se elimină asta, Chainalysis consideră că bitcoinul a reprezentat circa 812 miliarde de dolari de transferuri reale de valoare.

    Din suma asta, consideră Grauer, doar o mică parte a fost folosită pentru a cumpăra lucruri. Circa 2,4 miliarde dolari au mers la furnizorii de servicii comerciale, care se ocupă de plățile pentru firme – o sumă nesemnificativă, în comparație cu tranzacțiile de 15 trilioane de dolari, din 2017, pe Alipay și WeChat Pay, două aplicații chineze de plăți. Piețele darknet, cele care vând date furate despre cărțile de credit, droguri recreative, medicamente ieftine și altele, au realizat 605 milioane de dolari, iar site-urile de jocuri de noroc, 857 de milioane de dolari. Cea mai mare parte a restului a fost legată de speculă.

    Chiar și pentru speculanți, afacerile sunt mai puțin vioaie decât se pare. „Wash trading,” în care trader-ii cumpără și vând de la unii la alții (sau chiar lor înșiși) pentru a crea iluzia de volum, este foarte răspândit. Bitwise Asset Management, un manager de fonduri în criptomonede, a analizat 81 de burse de criptomonede pentru o prezentare pe 20 martie în fața Securities and Exchange Commission, un reglementator financiar american. Firma a estimat că 95% din volumul de tranzacții ar putea fi artificial. Departamentul de Justiție anchetează acuzații de manipulare a prețurilor.

    A doua problemă este că tehnologia este prea greoaie ca să poată opera la scară mare. Criptomonedele nu vor ajunge niciodată să fie adoptate în masă, spune Nicholas Weaver, un informatician de la University din California, Berkeley. Spre deosebire de Alipay sau WeChat Pay, monedele virtuale sunt destinate a fi niște noi sisteme financiare mai degrabă, decât extensii ale actualului sistem financiar. Ele au însă defecte mari de concepție.

    Creatorul sub pseudonim al bitcoinului, Satoshi Nakamoto, a dorit ca acesta să fie rezistent la controlul din partea guvernelor și băncilor tiranice. De aceea, registrele de plăți nu sunt ținute central, ci transmise tuturor utilizatorilor. O nouă serie de bitcoinuri este emisă la fiecare 10 minute, în medie. Asta limitează rețeaua la procesarea a aproape șapte tranzacții pe secundă (Visa, prin contrast, poate să proceseze zeci de mii pe secundă). În 2017, pe măsură ce cripto-bula se umfla, sistemul se bloca. Pentru a se asigura de continuarea tranzacțiilor, utilizatorii trebuiau să îi plătească pe mineri[1] – la un moment dat, exercițiul costa chiar și 50 de dolari pe tranzacție.

    Mai mult, bitcoinul este conceput astfel încât doar 21 de milioane de bitcoini să fie creați vreodată, ceea ce îl face să fie deflaționist, în mod inerent. Minarea, în esență o loterie care se autoajustează, în care participanții concurează la cumpărarea biletelor, este energofagă. La apogeul boomului se considera că a consumat la fel de multă electricitate ca Irlanda (în zilele astea, consumă doar cât România).

    Problema finală este frauda. Tranzacțiile sunt ireversibile – o mană cerească pentru escroci. Schemele Ponzi sunt comune, la fel este și incompetența. Bursele de criptomonede se prăbușesc adesea sau sunt supuse atacurilor unor hackeri. În februarie, QuadrigaCX, o bursă canadiană, s-a declarat în faliment, spunând că a pierdut depozite de 165 de milioane de dolari la moartea fondatorului ei, Gerard Cotton, deoarece doar el cunoștea cheile de criptare care apărau depozitele QuadrigaCX. Pe 1 martie însă, Ernst & Young, care a fost numită ca să se ocupe de faliment, a declarat că adresele depozitelor păreau să fi fost goale cu cel puțin opt luni înainte de data la care se spune că ar fi murit Cotton.

    Când Lambo[2]?

    Sunt în curs de desfășurare încercări de a evita unele dintre aceste limitări. Unii entuziaști ai bitcoinului testează un add-on numit Lightning Network, care încearcă să accelereze lucrurile mutând multe tranzacții în afara block chain-ului. Stablecoins[3], a căror valoare se presupune că este legată de altceva, se spune că ar fi o cale de menținere sub control a speculației. Din nou, promisiunile sunt departe de realitate. Pe 14 martie, Tether, cel mai popular stablecoin, cu o valoare de 2 miliarde de dolari în circulație, a spus că, la urma urmelor, ar putea să nu fie deplin garantat în dolari. Niciuna dintre aceste monede virtuale nu a realizat măcar valoarea de acceptare limitată a bitcoinului.

    CHICAGO, IL - DECEMBER 19:  A computer screen at the Cboe Global Markets exchange (previously referred to as CBOE Holdings, Inc.) shows Bitcoin cash and futures prices on December 19, 2017 in Chicago, Illinois.  Last week the exchange became the first in the Unites States to begin trading Bitcoin futures. Bitcoin prices have surged in the past year, going from $1,000 a coin at the beginning of the year to a recent high of around $20,000.  (Photo by Scott Olson/Getty Images)

    Majoritatea fanilor vor pur și simplu ca prețurile criptomonedelor să înceapă să crească din nou. În 2017, John McAfee, un entuziast al criptomonedelor care a făcut avere din software antivirus, a spus că dacă bitcoinul nu va valora un milion de dolari în 2020, el își va mânca o parte intimă din anatomie în direct pe televiziune. Pe 20 martie, el a trimis un mesaj pe Tweeter că „nu este posibil din punct de vedere matematic” să piardă acest pariu. Anul trecut, Jack Dorsey, patronul Tweeter, a spus că el crede că bitcoinul va fi „moneda unică” a lumii, peste un deceniu. Și Facebook lucrează la un fel de proiect de criptomonedă. Analiștii pieței și experții media dau asigurări optimiste că moneda va crește din nou în curând.

    Weaver este sceptic, cel puțin pe termen scurt. Boomul și prăbușirea foarte vizibile, și mai marea atenție din partea celor care reglementează au redus probabil numărul de clienți noi dornici, spune el. Optimiștii fac însă tot ce pot mai bine. Ei au început să se refere la perioada de după prăbușire ca la o „cripto-iarnă”. Analogia intenționată este cu inteligența artificială: „iernile AI” au fost prăbușiri ale finanțărilor în anii ‘70 și ‘80, după ce entuziasmul a depășit cu mult realitatea. Implicația este că, într-o zi, vara se va întoarce.


    Acest articol a apărut în secțiunea Finanțe și economie din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Nebunia mulțimilor”


    [1] Miner = operator de „bitcoin mining” – minare de bitcoin, adică procesarea tranzacțiilor în sistem digital de monede, în care registrele de tranzacții curente în bitcoin, cunoscute sub numele de „blocks”, se adaugă la registrele tranzacțiilor trecute, cunoscute ca „block chains”.

    [2] Lambo = argou cripto-, prescurtare pentru Lamborghini, o mașină de curse pe care nu o să o ai niciodată.

    [3] Stablecoins = criptomonede menite să minimizeze volatilitatea prețului unui stablecoi, față de un activ „stabil” sau un coș de active. Un stablecoin poate fi atașat unei monede, sau unor mărfuri tranzacționate pe bursă (metale prețioase sau industriale).

    LĂSAȚI UN COMENTARIU

    Comentariul:
    Introduceți numele