Deficitul comercial pune presiune pe leu

Ajuns la 1,26 miliarde de euro, deficitul comercial al României din ianuarie 2019 este cel mai mare deficit al primei luni din an, din 2008 și până în prezent. În acest ritm, balanța comercială a României în 2019 ar putea trece de la „ceva rău” la „ceva teribil”, avertizează Valentin Tătaru, economist ING Bank Romania. Deteriorarea balanței comerciale îngrijorează, pentru că în spatele cifrelor se profilează o puternică presiune pe moneda națională. În economia reală, importurile se plătesc în valută, deseori prin credit, dar oricum ar fi, comercianții caută euro sau dolari pentru a onora comanda.

Deficitul balanței comerciale a României s-a majorat în ianuarie 2019 cu 62% față de ianuarie 2018, ceea ce echivalează cu un „minus” de 1,26 miliarde de euro sau aproximativ 0,6% din PIB.

În ceea ce privește importurile, putem constata că ponderea combustibililor a crescut (scăzând în același timp pe partea de export), probabil datorită limitării prețurilor la gaze, impusă prin Ordonanța de Urgență 114/2018 (care a introdus și taxa asupra activelor bancare). Importurile s-au mărit cu 9,2% față de aceeași lună din anul precedent, mai mult de jumătate dintre acestea fiind făcute în domeniul auto și al altor produse manufacturate.

Pe de altă parte, exporturile s-au aflat la cel mai lent ritm de expansiune din aprilie 2017, cu doar 1,6% creștere.

Ca de cele mai multe ori, sectorul auto este singurul care înregistrează un excedent comercial, dar tendința nu pare să fie sustenabilă și pe viitor, având în vedere că aceste surplusuri au fost mai mici pe parcursul anului trecut.

Deficitul de cont curent s-a accentuat substanțial

Și Comisia Europeană (CE) se arăta, de altfel, îngrijorată de evoluția poziției externe a României.

„România se confruntă cu riscuri crescânde, sub forma deteriorării deficitului de cont curent și a accelerării creșterii costurilor unitare ale muncii. Deficitul de cont curent a crescut începând cu 2014, în principal din cauza unui deficit tot mai mare al comerțului cu bunuri de consum. În pofida unor rezultate bune la export și a unor cote de piață a exporturilor semnificativ mai mari începând cu 2012, creșterea importurilor a depășit-o în mod constant pe cea a exporturilor. (…) Până în prezent, impactul politicilor salariale asupra competitivității costurilor a fost atenuat de o serie de factori: creșterea productivității, un transfer lent către sectorul comercial al creșterii costurilor unitare ale muncii în întreaga economie și deprecierea monetară. Dacă această tendință va continua, ar putea duce însă la pierderi de competitivitate, România devenind astfel vulnerabilă la șocurile externe”, explica recent CE în Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice.

Dacă în 2014 contul curent era aproape echilibrat, în 2017, acesta a înregistrat un deficit de 3,2% din PIB și se estimează că în 2018 s-a deteriorat și mai mult, ajungând la 4,3% din PIB.

„În principal, acesta este rezultatul unui deficit tot mai mare al comerțului cu mărfuri, stimulat de explozia consumului privat în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste în perioade de creștere importantă a PIB-ului”, arăta comisia.

Conform previziunilor comisiei din toamna anului 2018, deteriorarea deficitului de cont curent va continua în 2019 și în 2020, urmând să fie de aproape 5% din PIB.

„România este unul dintre puținele state membre în care deficitul de cont curent se înrăutățește. Modificările de la nivelul structurii sunt, de asemenea, un motiv de îngrijorare, întrucât creșterea importurilor a fost substanțial mai mare pentru bunurile de consum decât pentru bunurile intermediare sau de capital. Acest lucru înseamnă că marja de import nu contribuie în mod semnificativ la creșterea potențială viitoare a economiei sau la îmbunătățirea durabilă a nivelului de trai”, consideră analiștii economici ai Comisiei Europene.

Deprecierea treptată a monedei naționale în ultimii 2 ani a redus într-o oarecare măsură presiunea asupra competitivității prețurilor exporturilor.

„Incertitudinea în ceea ce privește deciziile politice și legislative, inclusiv cele care ar putea avea un impact asupra deciziilor de investiții și de producție, contribuie la percepția generală potrivit căreia procesul de elaborare a politicilor publice este imprevizibil”, consideră comisia. Aceasta identifică, de asemenea, printre principalele riscuri externe la adresa perspectivelor economice ale economiei României, o schimbare bruscă a apetitului global pentru risc în contextul unei normalizări continue a politicii monetare în UE, precum și apariția unor tensiuni comerciale care ar putea duce la scăderea cererii externe. În cazul în care aceste evoluții s-ar concretiza, ar avea un impact negativ asupra investițiilor și a exporturilor.

Exporturile, importurile şi soldul balanței comerciale în perioada ianuarie 2014 – ianuarie 2019

Deficitul balanței comerciale al lunii ianuarie ca % în PIB


Alimente, Materii prime, Combustibili / Produse ale industriei chimice, Produse manufacturate, Produse ale industriei auto / Balanța comercială (sold pe sectoare)

Comentarii