Despre aur, cu măsură

52
4 minute de lectură

În urmă cu o săptămână, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea PNL și USR asupra actului normativ pentru modificarea articolului 30 din Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României. Din acel moment, mai este necesară doar promulgarea legii respective de către președintele Iohannis, pentru ca aducerea aurului de la Londra să primească undă verde. De altfel, unul dintre inițiatorii legii, Șerban Nicolae – în condițiile în care celălalt inițiator al actului normativ, Liviu Dragnea, este în închisoare – după aflarea deciziei Curții Constituționale, solicita imperativ: „Domnule Iohannis, promulgați Legea! Domnule Isărescu, organizați repatrierea aurului! Măcar atât să faceți pentru România ca demnitari ai statului român”.

România deține o rezervă de aur de 103,7 tone, din care 61,5 tone sunt păstrate în seifurile Băncii Angliei.

Deși aducerea în țară a rezervei de aur nu ar constitui o problemă deosebită, cu excepția costurilor de transport (deloc mici), păstrarea sa în România, ar putea să coste Statul Român mult prea mult.

„Banca Națională a României a spus în mod clar că nu are nicio obiecție cu aducerea aurului în țară pentru verificare, pentru că s-a creat o mare problemă de credibilitate. Sunt trei ani de zile în care sistematic și într-un mod iresponsabil s-a spus că nu există acest aur, că a dispărut, că a fost vândut, că a intrat în operațiuni, și, mai rău decât atât, că nu l-am folosit pentru a obține venituri. Or, rezerva de aceea este rezervă. Nu este investiție. Rezerva este ceva ce pui deoparte pentru situații deosebite. Obiectivul rezervei internaționale, fie că este de aur, fie că este valutară, este să-ți dea credibilitate și să reducă costurile cu care țara respectivă s-ar împrumuta. Deci, un posibil impact ar fi creșterea costurilor împrumuturilor”, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la audierile din Comisiile pentru buget din Camera Deputaților şi Senat, de la începutul acestei săptămâni.

În urmă cu două luni, guvernatorul BNR estima impactul aducerii și păstrării rezervei în țară la o creștere cu aproximativ două puncte procentuale a dobânzilor la împrumuturile externe: „În loc să te coste 6% când te împrumuți pe plan extern, te costă numai 4%, cam cât dăm acum”. Practic, costurile finanțărilor externe s-ar mări cu jumătate din valoarea actuală (sau, exprimat procentual, cu 50%), în condițiile în care MFP raporta creșteri de 15% la cheltuielile cu dobânzile (în primele 5 luni ale acestui an). 

Guvernatorul BNR arăta în fața comisiilor parlamentare că este în favoarea aducerii în țară a aurului doar pentru a-i convinge de existența lui pe sceptici. „Personal, m-am exprimat public şi nu pot să spun altceva în fața dumneavoastră. Eu aș vota în Consiliul de Administrație dacă s-ar ridica problema aceasta. Să-l aducem, să-l vadă toată lumea, inclusiv aceste câteva persoane care ne toacă de dimineața până seara cu aberațiile pe care le-am spus, după care trebuie dus înapoi acolo, pentru că, altfel, în țară nu o să aducem fiecare investitor străin să-l băgăm în tezaur și să spunem «acesta este aurul»”, a afirmat Isărescu.

Totuși, nu trebuie uitat că în prima parte a lunii mai, Banca Centrală Europeană (BCE) a trimis o scrisoare de atenționare Parlamentului României, în care arată că forul legislativ român a încălcat acele prevederi europene care instituie obligativitatea consultării BCE în modificări de legislație ce țin de sfera sa de competență, arătând că prin noua lege „este afectată capacitatea BNR de a-și exercita competența cu privire la administrarea rezervelor de aur, ca parte a rezervelor valutare externe ale țării”.

Practic, prin scrisoarea respectivă BCE atrage atenția legislativului din România că a încălcat o obligație prevăzută în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, obligație, prin urmare, asumată de țara noastră prin Tratatul de aderare la UE. Cum scrisoarea de atenționare a fost transmisă, spre încunoștințare, și către Romero Requena, director general al Departamentului juridic al Comisiei Europene, nu este imposibil ca punerea în aplicare a acestei legi să conducă la declanșarea unei proceduri de infringement împotriva țării noastre.

O eventuală deschidere a procedurii de infringement și aplicarea de amenzi pentru fiecare zi în care actul normativ respectiv este în vigoare ar încărca și mai mult nota de plată a ambițiilor celor doi lideri PSD.

Gabriel Nițulescu
Gabriel Nițulescu este jurnalist, comentator, analist economic și autor de cărți economice, cu articole publicate în presa economică românească. A fost jurnalist la Curentul, Ziarul Financiar, Capital, Banii Noștri, Ghidul de Bani și Financial Director Romania. A fost editor coordonator al săptămânalului Banii Noștri și redactor-șef al revistei lunare Financial Director România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele