În ochiul furtunii

VREMEA PARE să o fi luat razna pe continentul european. Leslie, primul uragan care s-a apropiat cel mai mult, în istorie, de Europa a fost declasificat la ciclon și apoi la rang de furtună posttropicală, măturând, pe 13 octombrie, coastele Portugaliei, fără să izbească însă capitala, Lisabona.

O zi mai târziu, urgia ploii lovea sudul Franței, unde fluviul Aude a făcut ravagii prin orașul-fortăreață Carcassonne și prin împrejurimi, purtând cu el o viitură de 7 metri – ceva nemaivăzut din 1891. La ora la care revista Reporter Global pleca la tipar, bilanțul provizoriu al inundațiilor era de 13 morți.

În tot acest timp, în estul Europei, România efectua cel mai mare exercițiu de simulare a reacției în cazul unui seism major, care, atunci când se va produce, ar putea face, conform simulărilor, peste 4.300 de morți și peste 8.000 de răniți, lăsând peste 50.000 de oameni fără adăpost – și asta doar la București.

Odată cu încălzirea climatică, schimbările bruște și capriciile devastatoare ale vremii pun oamenii și autoritățile în dificultate, testând parcă fibra de solidaritate umană și pregătirea „trestiilor gânditoare” de a face față calamităților naturale de tot felul.

Seism 2018 – o simulare, la București

După trei zile de la seismul de peste 7,5 grade pe scara Richter, produs, conform scenariului, sâmbătă dimineața, în zona Vrancea, organizatorii declarau că taberele de sinistrați din Afumați și Voluntari (județul Ilfov), precum și cele organizate la Arena Națională, cu o capacitate totală de peste 30.000 de persoane, rămâneau funcționale.

Tot conform simulării, în acordarea asistenței medicale pentru cei peste 8.000 de răniți erau implicate două spitale mobile românești, unul israelian, unul austriac, unul italian și unul norvegian.

Duminică, pe 14 octombrie, imediat după meciul de fotbal România-Serbia, pompierii au transformat Arena Națională în tabăra de sinistrați. În cadrul exercițiului, Primăria Capitalei a amplasat, în parcarea subterană, 10.000 de paturi de campanie și tot atâția saci de dormit.

Nouă țări au trimis salvatori și medici să se antreneze la acest exercițiu.

Ca o ironie sumbră, prefectul Bucureștiului declara luni, pe 15 octombrie, în toiul simulărilor, că mulți responsabili de instituții din București nici măcar nu s-au deranjat să participe la exercițiul Seism 2018.

În contrast cu această indiferență afișată de unii oficiali sau funcționari publici din capitala României – e drept, în cazul unei simulări –, la câteva ore după ravagiile produse de fluviul Aude, în sudul Franței, sute de oameni își ofereau ajutorul, pe internet, pentru persoanele sinistrate din zecile de localități afectate de viitură, mai ales în jurul orașului-prefectură Carcassonne.

La zece minute de Carcassonne, la Trèbes, fluviul Aude arăta ca Mississippi, după trei luni de ploaie căzută într-o singură noapte, duminică spre luni.

Prim-ministrul francez, Édouard Philippe, a lăsat guvernul în prag de remaniere la Paris și a sosit, luni după-amiază, în Aude, anunțând o „procedură accelerată de declarare a unei catastrofe naturale”.

Vânare de vânt, furtuni „aberante”; vinul din Europa, quo vadis?

La vestul Europei, meteorologii spun că Leslie a fost cel mai puternic ciclon care a atins Portugalia după 1842, chiar dacă a slăbit apoi, pentru a deveni o simplă furtună tropicală.

Meteorologii americani spun despre Leslie că inițial a fost un uragan de tip „outlier”, aberant, deoarece s-a mutat spre Europa – or, uraganele bântuie tradițional coasta americană a Atlanticului. Sau, cel puțin, o făceau până acum.

Conform specialiștilor, mecanismele climatologice care conduc la vânturi cu caracter de furtună în Europa de Vest ar trebui să se schimbe sensibil în cursul secolului XXI, fiind supuse unui gen de tropicalizare – mai ales toamna.

Și peste toate acestea intervine, desigur, încălzirea globală.

Un studiu, publicat în 2013 în revista științifică americană Proceedings of the National Academy of Sciences of the USA compunea un scenariu catastrofal: suprafața terenurilor propice pentru cultivarea viței-de-vie din Europa se va reduce cu o medie de 68% în 2050 – din cauza încălzirii globale.

Ar urma să fie afectate regiunea Bordeaux sau valea Ronului, în Franța, dar și Toscana, în Italia. De fapt, toate regiunile meridionale vor fi afectate – Italia, Franța, Spania.

Există însă o notă de speranță: regiunile mai nordice ale Europei și Americii ar putea deveni terenuri disponibile pentru cultura viței-de-vie. Norvegia ar putea să producă șampanie, iar vinurile de Bordeaux își vor găsi un sol fertil dincolo de Canalul Mânecii, în Marea Britanie.

La sud de Perpignan, vinurile din zona Banyuls au câștigat 1 grad de alcool la fiecare zece ani în ultimii 30 de ani. Încălzirea climatică amenință echilibrul viticulturii mondiale.

„Ținând cont de nivelurile actuale ale emisiilor poluante, ne îndreptăm spre o creștere a temperaturilor de 4 sau chiar 6 grade Celsius, de acum până în 2100. Un astfel de scenariu climatic ar genera o mutare a viței-de-vie de 1.000 de kilometri, dincolo de limita tradițională”, arăta, încă din 2009, un studiu al ONG-ului Greenpeace, cu o concluzie deloc roz pentru viticultura din sudul Europei: „Astfel, o mare parte din viile tradiționale – cum sunt cele mediteraneene – ar putea să dispară.”

Acordul de la Paris – oamenii, în fața schimbărilor climatice

Ținta, pe termen lung, a Acordului de la Paris, semnat în 2015, este de a menține creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale – ceea ce ar reduce substanțial riscurile și efectele schimbării climatice.

În iulie 2017, ministrul francez al Mediului, Nicolas Hulot, a anunțat un plan de a interzice toate vehiculele pe benzină și motorină din Franța, până în 2040, anunțând și că Franța nu va mai folosi cărbunele pentru producerea de electricitate după 2022. Norvegia va interzice vânzările de mașini cu motoare pe benzină sau motorină până în 2025, iar Olanda va face același lucru până în 2030. Trenurile electrice care circulă pe rețeaua feroviară a Olandei sunt acționate deja cu energie eoliană.

De cealaltă parte a Atlanticului, președintele SUA, Donald Trump, declara, anul trecut, că „Acordul de la Paris va submina economia (americană)”, anunțând că SUA se vor retrage din acord – în concordanță cu politica sa, „America First”.

În replică, 15 state, inclusiv California, au declarat că vor menține angajamentele SUA conform acordului de la Paris. Împreună, ele sunt echivalentul a celei de-a treia economii din lume, ca mărime, și reprezintă peste 36% din populația SUA.

Luna trecută, guvernatorul Californiei, Jerry Brown, a anunțat că statul său își va lansa propriul satelit, pentru a monitoriza poluarea și a contribui la știința climei. „Cu știința aflată sub atac și cu pericolele climatice care cresc, ne vom lansa propriul nostru al naibii de satelit (en.: our own damn satellite)”, a spus Brown.