Despre schimbări, alegeri și taxe

Foto pixabay.com

Politicienii români s-au așezat în blockstarturi în cursa pentru fotoliile de europarlamentari, autoritățile fac prestidigitație cu o controversată ordonanță care avea ambiția să pedepsească lăcomia, iar Europa se schimbă.

Brexitul rămâne același interminabil și inexplicabil exercițiu de divorț, dar efectele lui încep să fie din ce în ce mai vizibile. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, avertizează asupra lecției pe care o poate primi orice stat european care se joacă nesăbuit de-a divorțul de Uniune. În România nu vorbim despre efectele unui Brexit dur, fără acord, deși perspectiva pare din ce în mai probabilă, iar economia noastră s-ar putea comprima cu 1% ca efect al acestui scenariu. Suntem pregătiți? Nu părem. Ne putem permite așa ceva? Greu de crezut mai ales în condițiile în care oricum bugetul de stat, mult întârziata factură a cheltuielilor statului, se bizuie, oarecum nechibzuit, pe o creștere economică pe care toate estimările analiștilor o consideră supraevaluată.

Nu reușim să consumăm banii europeni pe care-i avem la dispoziție, dar încercăm să sfidăm Comisia Europeană. Autoritățile de la București, intens preocupate de modificarea legilor Justiției par să-i enerveze pe partenerii lor europeni, care transmit semnale privind respectarea principiilor statului de drept. Nu este o joacă, deoarece banii europeni depind de respectarea principiilor și valorilor asumate prin tratate. Dar trăim în epoca tratatelor comerciale făcute praf, a protecționismului. Dar, iată, scrie Anca Dragu, fost ministru de finanțe, avem și un exercițiu de sfidare a protecționismului: Uniunea Europeană și Japonia tocmai au încheiat un acord de liber schimb care va înviora relațiile comerciale și va crea o uriașă piață liberă.

Între timp China devine tot mai interesantă pentru statele europene care fie sunt preocupate de Drumul mătăsii, cum este cazul Italiei, fie fac afaceri de miliarde cu vânzări de avioane, cum este cel al Franței, ne spune Ovidiu Nahoi.

Dar Europa se schimbă și din perspectiva noilor tehnologii. Uniunea face loc inovației, este preocupată de investiții în tehnologie, neuitând însă să reglementeze acest peisaj încă neinvadat de taxe.
Revenind însă la taxe, în aceste zile Ministerul Finanțelor a făcut ceea ce trebuia să facă înainte de a pune pe masa guvernului controversata OUG 114. A publicat o schiță a proiectului de modificare a acestuia. Corectarea unei erori nu este, deseori, o treabă simplă, iar rescrierea unei ordonanțe haotice, care penalizează afacerile și paralizează investițiile pare o treabă imposibilă.

Apar noi idei, tot așa de bizare ca și născocirile primei variante, aceea care i-a înfuriat pe cei de la Standard&Poor’s. De pildă, arată articolul lui Gabriel Nițulescu, băncile care au pierderi nu plătesc taxa pe active, în timp ce afacerile bancare care au profit, da. Potrivit cărei logici profitul este impozitat de două ori? Greu de explicat. Mai mult, Consiliul Concurenței a avertizat deja că nu putem scuti de taxe afacerile cu cărbuni, în timp ce le penalizăm pe celelalte din energie. De altfel cei care au alcătuit controversata OUG 114, cu taxele ei care penalizează afacerile financiare, energetice și pe cele din comunicații par să nu înțeleagă o realitate economică: orice taxă pe active sau pe capital este, până la urmă, un bir pe consum. Taxele fie că sunt aplicate capitalului, fie mișcării mărfurilor, sunt cheltuieli, sunt costuri și, pentru a supraviețui o afacere își acoperă mereu costurile ridicând prețurile sau tarifele. Asta este esența economiei de piață. În rest, experimente cu aventuri populiste au eșuat cu zgomot în Venezuela, în asemenea hal încât țara cu rezerve imense de petrol nu are lumină. Apropo: și la noi s-a stins astăzi lumina prin cartierele Bucureștiului.

Însă îngrijorarea care-i preocupă acum pe oameni este dacă cei care vor candida pentru cele 33 de locuri de care dispune România în Parlamentul european înțeleg încotro se îndreaptă Europa, cum funcționează ea și cum putem face pentru a juca un rol important în Uniune. În săptămânile care urmează, ne propunem să urmărim atent ofertele electorale ale partidelor, ideile lor să încercăm să înțelegem cât sunt de europeni candidații noștri și cât de eficient vor lucra ei pentru noi la Bruxelles. Mai mult ca niciodată aceste alegeri europarlamentare vor fi importante pentru continent deoarece se vor schimba multe scenarii de lucru. Lumea toată este în schimbare. Piața muncii este derutată de posibila invazie a roboților, care iată, riscă să fie impozitați, la fel ca un simplu angajat. O idee care ar trebui să îngrijoreze.

În America, Donald Trump câștigă o bătălie importantă din perspectiva imaginii sale de politician vertical. Matei Epure ne atrage atenția că, deseori, din cauza intensității prea mari a convingerilor politice, presa riscă să ignore prezumția de nevinovăție.

Din păcate însă în România tensiunile sunt amplificate mai degrabă de tentativele politicienilor de a schimba legile, decât de insensibilitatea jurnaliștilor în fața prezumției de nevinovăție. Dincolo de obsesiva preocupare a guvernanților pentru schimbarea legilor Justiției și a oamenilor care o conduc, rămâne viu interesul românilor pentru Uniunea Europeană. Niciun partid politic, niciun candidat la europarlamentare nu trebuie să piardă din vedere spiritul european al alegătorilor români.

Comentarii

Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.