UE și Japonia sfidează protecționismul

KAMINOKAWA, JAPAN - NOVEMBER 12: Workers assemble parts at Nissan's Tochigi Plant as Nissan announce the opening of the latest FUGA motor car production line on November 12, 2009 in Kaminokawa, Japan. Nissan's Tochigi plant produce models such as the Infiniti and the GT-R supercar as well the latest FUGA, which is a direct competitor to the Toyota Crown , Honda Legend and European executive class sedans. (Photo by Junko Kimura/Getty Images)

UE și Japonia sfidează protecționismul

Străzile orașelor au albit sub frumoasa povară a pomilor înfloriți. Elegantele magnolii sunt concurate de delicatele flori de cireș, mai ales de cireșii roz, japonezi. Capitala americană, Washington DC, se remarcă prin spectacolul cireșilor înfloriți. Ghidurile turistice au inclus spectacolul înfloririi cireșilor în lista obiectivelor turistice de neratat. Festivalul cireșilor înfloriți se desfășoară în fiecare an, în ultimii 107 ani, în perioada martie-aprilie. În 1912, primarul din Tokyo donează 3.000 de copaci către guvernul SUA. Darul celebrează prietenia dintre poporul japonez și cel american, pentru depășirea unor turbulențe și presiuni sociale. Și Bruxelles-ul se laudă cu strada Cireșilor, care leagă cartierul Schaerbeek de cartierulWoluwe-Saint-Lambert.

Și uite așa, ca economist, cireșii înfloriți te poartă cu gândul la Japonia, SUA și Uniunea Europeană și la eforturile pentru deschiderea comerțului și impulsionarea creșterii economice în care comerțul să joace un rol important. Și la eforturile recente ale Japoniei și Europei de a pune bazele celei mai mari piețe la nivel mondial. Eforturile de liberalizare a comerțului și investițiilor între SUA și UE au eșuat odată cu împotmolirea acordului TTIP, iar politica protecționistă a SUA din ultimii doi ani și jumătate a tensionat schimburile comerciale și investițiile între SUA și UE. În ceea ce privește relația economică dintre UE și Japonia, demersurile au început în 2013, când guvernele UE au instruit Comisia Europeană să înceapă negocieri cu Japonia. La 1 februarie 2019, a intrat în vigoare tratatul comercial între UE și Japonia – Acordul pentru Parteneriat Economic –, fiind considerat una dintre cele mai importante realizări în plan economic și politic. Această nouă piață numără peste 635 de milioane de persoane și reprezintă aproape o treime din produsul intern brut mondial. Noul acord va oferi consumatorilor o mai mare opțiune de bunuri și servicii și prețuri mai accesibile, va promova produse europene în Japonia și invers. În prezent, firmele europene exportă deja peste 58 de miliarde de euro în bunuri și 28 de miliarde de euro în servicii în Japonia, în fiecare an, în ciuda barierelor comerciale cu care s-au confruntat. Acordul comercial cu Japonia elimină aceste bariere comerciale și transmite un semnal puternic că două dintre cele mai mari economii din lume resping protecționismul. 

În mod concret, exporturile agricole din UE vor putea accesa piața japoneză la prețuri mult mai mici, prin eliminarea taxelor vamale semnificative, de 29,8% pentru brânzeturi și 15%, în medie, pentru vinurile europene. De asemenea, exporturile de carne de vită și carne de porc din Uniunea Europeană vor fi impulsionate prin reducerea graduală a taxelor vamale și peste 200 de produse agricole europene recunoscute vor avea acces pe piața japoneză. Exporturile de vinuri din UE în Japonia valorează deja în jur de 1 miliard de euro și reprezintă al doilea cel mai mare export agricol al UE în Japonia. Tariful de 15% pentru vin a fost anulat din prima zi, la fel ca tarifele pentru alte băuturi alcoolice.

Acordul UE-Japonia va menține taxele vamale de astăzi (cu o perioadă de tranziție) pentru produsele agricole prelucrate, cum ar fi paste, bomboane de ciocolată, pudră de cacao, bomboane, produse de cofetărie, biscuiți, derivați de amidon, roșii preparate și sos de roșii.

Acordul asigură, de asemenea, deschiderea piețelor de servicii, în special a serviciilor financiare, a comerțului electronic, a telecomunicațiilor și a transporturilor. În plus, acordul facilitează accesul companiilor din UE la piețele achizițiilor publice din 54 de orașe mari japoneze și elimină obstacolele din calea achizițiilor publice în sectorul feroviar. Pe piața autovehiculelor – un subiect sensibil atât în Japonia, cât și în UE – acordul prevede o perioadă de tranziție de până la șapte ani înainte de eliminarea taxelor vamale. Acordul include, de asemenea, un capitol cuprinzător privind comerțul și dezvoltarea durabilă, precum și elemente specifice pentru simplificarea procedurilor de înmatriculare și funcționare a întreprinderilor mici și mijlocii. Capitole importante sunt alocate unor subiecte complexe, precum forță de muncă, siguranță, protecție a mediului și a consumatorilor.

Comerțul cu autovehicule a fost un subiect important al negocierilor. Japonia dorește ca UE să își elimine tarifele la importurile de automobile și componente japoneze. Acest lucru ar face importurile de automobile japoneze și componente mai ieftine. Cu toate acestea, mai mult de două treimi din toate vehiculele de marcă japoneze vândute în UE sunt efectiv fabricate în UE. Alte 240.000 de vehicule de marcă japoneze fabricate în UE sunt exportate în țări terțe. Producătorii japonezi de automobile au 14 fabrici de producție în UE și 16 centre de cercetare și dezvoltare. Potrivit producătorilor de automobile japoneze, acestea angajează 34.000 de persoane în UE și încă 127.000 indirect. Prin urmare, eliminarea tarifelor ar putea stimula producția și locurile de muncă în fabricile de automobile deținute de japonezi în Europa. În 2014, UE a vândut automobile în valoare de 6 miliarde de euro în Japonia, în timp ce Japonia vindea autoturisme în valoare de 4,7 miliarde de euro în UE – un excedent pentru UE de 1,3 miliarde de euro.

Miza acordului dintre UE și Japonia

O evaluare independentă a impactului unui acord comercial dintre UE și Japonia sugerează că UE ar putea avea o creștere economică mai mare cu 0,76%. London School of Economics a efectuat o evaluare a impactului unui acord comercial UE-Japonia și a concluzionat că exporturile UE către Japonia ar putea crește cu peste o treime și ar impulsiona crearea de locuri de muncă atât în UE, cât și în Japonia. În prezent, peste 600.000 de locuri de muncă din UE sunt legate de exporturile către Japonia. Companiile japoneze localizate în UE angajează mai mult de jumătate de milion de persoane și formează o parte integrantă a economiei UE. Comerțul responsabil și investițiile bilaterale vor contribui la o creștere economică sănătoasă și sustenabilă, bazată pe investiții, export și creare de locuri de muncă.

Care sectoare vor beneficia cel mai mult? În UE, sectoarele care sunt preconizate să beneficieze includ: produse farmaceutice, dispozitive medicale, produse agroalimentare, autovehicule, echipamente de transport etc.

Dinamica Abenomics

Performanța economică a fost confirmată de la începuturile guvernării premierului Shinzo Abe. Măsurile economice promovate sub denumirea de Abenomics au oferit un impuls economiei, cu o politică monetară foarte acomodativă și de recalibrare a cheltuielilor fiscale. Creșterea economică s-a păstrat la 1,7% în 2017, dar în 2018 creșterea reală a PIB a intrat în zona negativă. Pentru 2019, se anticipează o revenire a creșterii economice în teritoriul pozitiv, în jurul potențialului de 1,0%. Rata șomajului a rămas cu mult sub 3% timp de peste doi ani, în timp ce piața muncii rămâne foarte strânsă, cu un deficit de forță de muncă pe termen scurt și fără perspective optimiste pe termen lung, ceea ce a forțat guvernul să simplifice procedurile de obținere a vizei de lucru.

După criza de la începutul anilor ’90, politica fiscală a devenit expansionistă pentru a sprijini consumul și investițiile. O perioadă prelungită de creștere sub potențial și nevoia de sprijinire a economiei au generat un sprijin bugetar continuu, care, împreună cu creșterea cheltuielilor de asistență socială, a dus la 25 de ani consecutivi de deficite guvernamentale generale și la o datorie publică record de peste 200% din PIB. Banca centrală a devenit finanțator al acestei datorii, alături de mediul privat intern.

Abenomics a condus la o consolidare importantă a finanțelor publice prin punerea în aplicare a unei creșteri a ratei de impozitare a consumului, a restricției creșterii cheltuielilor și a relaxării politicii monetare. Deficitul bugetului general consolidat a scăzut de la 7,9% din PIB, în 2013, la 3,6%, în 2016.

Confruntată cu o serie de rigidități, economia japoneză sub administrația Abe a suferit o serie de transformări sub un ambițios program de reforme structurale, odată cu liberalizarea energiei electrice și a gazelor sau în asistența medicală, guvernanța corporativă și impozitarea companiilor, în agricultură. Acordul comercial dintre UE și Japonia este una dintre reformele menite a dinamiza economia japoneză, reprezentând unul dintre pilonii importanți ai teoriei Abenomics.

În fiecare primăvară, frumoșii și delicații cireși japonezi ne vor aduce aminte de țara lor de origine, iar economiștii vor verifica efectele teoriei Abenomics și ale tratatului comercial cu Uniunea Europeană. 

Comentarii

Anca Dragu
Fost ministru al finanțelor publice, începând cu data de 17 noiembrie 2015, când l-a înlocuit pe Eugen Teodorovici, odată cu instalarea Guvernului Dacian Cioloș, până la 4 ianuarie 2017. Este a doua femeie Ministru al Finanțelor din istoria României.