Protestul diasporei nu ascunde doar îngrijorarea pentru familia rămasă acasă, ci și intenția multor români de a reveni, de a munci aici sau de a face afaceri în țară. 

„Mă întrebați dacă ne-am întoarce acasă? Aș rămâne acum în România, dacă aș ști că țara are nevoie de competența noastră”, spune Carmen Pintilei, inginer stabilit în urmă cu mai bine de zece ani la Liege, Belgia. Nu este însă o revenire necondiționată. Pintilei insistă asupra nevoii de a avea mai puțină birocrație, o intensitate redusă a corupției și, mai ales, o reevaluare a instituției meritului. 

„Noi am dobândit competențe în profesiile noastre care ar fi esențiale pentru România, dar ezitarea noastră privind revenirea în țară se datorează repulsiei noastre față de corupție și birocrație”, spune Pintilei. Ea insistă însă atât asupra nevoii ca autoritățile române să introducă în strategiile economice și angajarea personalului pe criterii de competență, cât și asupra faptului că românii care lucrează în străinătate s-au acomodat în medii economice unde birocrația este minimală, iar corupția insesizabilă în viața omului obișnuit. 

Pintilei vine din Belgia, o țară unde trăiesc peste 78.300 de români, care au trimis acasă anul trecut 77 de milioane de dolari, potrivit statisticilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și ale Băncii Mondiale. În medie, fiecare român aflat în Belgia a trimis acasă aproape o mie de dolari în 2017, iar o parte dintre ei au economisit suficienți bani pentru a începe o afacere. 

Peste 25,6 miliarde de dolari trimiși oficial acasă din 2005 

De altfel, începând cu anul 2005 conturile mari ale țării au depins de banii trimiși acasă de românii plecați la muncă în străinătate, în special în statele Uniunii Europene. În 2004, contul curent al țării era alimentat de 131 de milioane de dolari trimiși acasă, arată datele Băncii Mondiale. Saltul a intervenit în 2005, cu doi ani înainte de aderarea noastră la UE, când în România au intrat remiteri în valoare de 952 de milioane de dolari, pentru ca în 2006 remiterile să depășească miliardul de dolari (1,16 miliarde de dolari). În acești 13 ani de când românii trimit masiv bani acasă, în țară au intrat oficial peste 25,6 miliarde de dolari, o sumă consistentă. În anii crizei financiare, remiterile au scăzut sub un miliard de dolari pe an, pentru a-și reveni spectaculos după 2013, când sumele trimise acasă s-au triplat. Anul trecut, banii trimiși oficial acasă au urcat la 4,944 miliarde de dolari, arată aceleași statistici ale Băncii Mondiale. Este această evoluție a remiterilor o expresie a generozității față de cei rămași acasă, a îngrijorării pentru viața familiei lăsate în urmă, sau un semnal că oamenii își trimit banii acasă pentru a-și pregăti startul într-o eventuală afacere? 

Mii de companii cu banii diasporei

„În România sunt zeci de mii de case și mii de companii înființate cu aportul românilor din diaspora. Aproape în fiecare comună și în fiecare oraș veți găsi afaceri începute de românii care au revenit cu capital și expertiză pentru a face ceva în țara lor. Există o dorință de revenire foarte mare, dar din păcate frânată de lipsa de încredere în clasa politică, corupție și birocrație. Ne așteptăm ca acest număr să crească în ciuda politicii greșite a actualilor guvernanți, vremelnic aflați la putere”, a declarat pentru Reporter Global matematicianul Marius Bostan, unul dintre inițiatorii programului Repatriot, care încurajează întoarcerea românilor în țară cu scopul de a intra în afaceri. 

Într-adevăr, saltul masiv al remiterilor trimise acasă depășește în ultimii ani valoarea investițiilor străine directe care au intrat anual în România și poate releva intenția multora de a se întoarce acasă. Cel mai amplu sondaj privind intenția românilor plecați de a reveni acasă, alcătuit anul trecut la cererea Repatriot de Open-I Research, arată că mai mult de jumătate (57%) dintre românii emigrați vor să se întoarcă în țară. 

Astfel, 68% dintre cei 1,1 milioane de români care trăiesc în Italia ar reveni acasă. Ei au trimis acasă anul trecut aproape 1,5 miliarde de dolari, 30% din remiterile intrate în conturile țării în 2017. Și românii din Marea Britanie sunt pregătiți să se întoarcă acasă, arată sondajul, dar intenția de a reveni poate fi explicată și prin nesiguranța locului de muncă și a statutului acestor emigranți în etapele care vor urma Brexitului. 63% dintre românii care lucrează în Marea Britanie ar reveni acasă și 43% dintre cei care muncesc în Germania s-ar întoarce în țară. 

Să ne reamintim că banii economisiți lucrând afară pot fi investiți în afaceri locale. 68% dintre migranții români sunt proprietari de pământ în țară, iar 62% dintre ei declară că ar fi interesați să pornească o afacere fie pentru ei, fie pentru familia de acasă. 

Să nu ne iluzionăm însă, percepția că avem acasă o intensitate mare a corupției și o birocrație bizantină poate înăbuși tentația revenirii, avertizează analistul economic Claudiu Vrânceanu, implicat și el în proiectul Repatriot. 

„Această percepție scade numărul celor dispuși să revină acasă. Însă din ce în ce mai mulți români care lucrează în străinătate sunt dispuși să revină, să facă afaceri pe cont propriu; ei sesizează oportunități în domenii unde nu există expertiză și sunt dispuși să le fructifice. Singurul impediment pare a fi această percepție de corupție cronică și birocrație inutilă, fenomene care ascund un risc investițional”, adaugă Vrânceanu. 

68% revin acasă de dorul ei 

Dar așa cum spunea un pictorul Ștefan Râmniceanu, reîntors după un sfert de veac acasă, românii au această noțiune de „dor”, care-i atrage înapoi acasă. Într-adevăr, motivul esențial care poate determina întoarcerea acasă este dorul de casă pentru 68% dintre respondenții sondajului comandat de Repatriot. 

Totuși, aproape jumătate (47%) vor să facă ceva pentru România, deschidere care nu ar trebui să fie ignorată. 

„Ar trebui ca țara să accepte ajutorul nostru, noi avem ce ne trebuie, nu suntem amărâți. Eu sunt inginer geolog, am făcut o licență complementară în protecția mediului la universitatea din Liege, iar în România este un dezastru cu mineritul, e un dezastru cu resursele, de exemplu, și nu mai sunt mulți care au competențe în acest domeniu”, spune Pintilei. 

Revenirea acasă a românilor plecați într-un adevărat exod economic nu este o iluzie. Italia postbelică a cunoscut fenomenul migrației. Din cei peste cinci milioane de italieni care au emigrat în Statele Unite în secolul trecut, jumătate s-au întors acasă. Începând din 1973, Italia a avut mai mulți imigranți decât emigranți, iar acum este patria temporară a peste un milion de români. Consolidarea democrației, reducerea birocrației și scăderea intensității corupției au fost ingredientele întoarcerii acasă a italienilor, pe fondul sentimental al dorului de casă.