Din 100 de lei produși în economia românească, 22 de lei sunt produși ”la negru”

179

Forța de muncă neînregistrată, cea mai mare componentă a economiei subterane românești, contabilizează  aproximativ o cincime din aportul de forță de muncă și un sfert din valoarea adăugată brută în sectorul privat.

Economia informală din România este estimată la 22 % din totalul economiei (estimare din 2014, bazată pe metodologia OCDE), arată un document de lucru al Comisiei Europene intitulat ”Semestrul european – pachetul de iarnă (2019, n.r.): evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea priorităților economice și sociale”, care reprezintă în fapt o evaluare anuală realizată de CE, a situației economice și sociale din statele membre.

”Economia neobservată” reprezenta într-o altă evaluare, realizată de Institutul Național de Statistică, aproximativ 21 % din PIB, în 2017. Conform unui studiu recent (PWC, 2018), 42 % dintre organizațiile care au făcut obiectul sondajului au declarat că, în ultimele 24 de luni, au fost supuse unor infracțiuni economice (definite drept fraude comise de consumatori, criminalitate informatică, abateri ale societăților), ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de procentul raportat în studiul din 2016 (17 %).

Forța de muncă neînregistrată reprezintă cea mai mare componentă a economiei subterane românești.

”În România se înregistrează un nivel ridicat al muncii nedeclarate. Se estimează că reprezintă aproximativ o cincime din aportul de forță de muncă și un sfert din valoarea adăugată brută în sectorul privat (Comisia Europeană, 2018m). Deși sfera de acțiune a măsurilor coercitive a fost lărgită, și anume prin extinderea definiției legale a situațiilor de muncă nedeclarată, numărul total de cazuri detectate de inspectoratele de muncă este încă mic. Cu toate acestea, coordonarea dintre inspectoratele de muncă și autoritățile fiscale se îmbunătățește. Și totuși, „salariile în plic” (adică salariile declarate la o valoare inferioară) au fost tratate până în prezent doar ca o problemă de colectare a taxelor și impozitelor, și nu ca un aspect care ține de relațiile de muncă.

Măsurile preventive nu dau rezultate suficiente și ar putea beneficia de pe urma unei cooperări mai strânse cu partenerii sociali,” arată documentul CE.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele