Verdict: România rulează cu dezechilibre macroeconomice

9 minute de lectură

Raportul de țară al Comisiei Europene

Anca Dragu

Modelul de creștere economică bazat pe consum nu poate susține convergența economiei României cu cele ale statelor dezvoltate din Uniune, avertizează ultimul raport de țară al Comisiei Europene. Încetinirea abruptă a economiei noastre demonstrează de altfel, limitele acestui model. Mai mult, dimensiunea deficitului bugetar și a celui de cont curent semnalizează pericole, iar progresele subt modeste. Un set de observații critice a căror concluzie este îngrijorătoare: economia României rulează cu dezechilibre.

28 de rapoarte de țară, 13 state cu dezechilibre macroeconomice

Comisia Europeană a publicat rapoartele de țară pentru fiecare dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Fiecare raport cuprinde o evaluare a situației macroeconomice și a politicilor economice din ultimul an. Analiza este complexă, ea evaluează economiile europene prin prisma atingerii obiectivelor de convergență și prin gradul de implementare a recomandărilor specifice de țară emise de Comisie și aprobate de Consiliul Uniunii Europene la jumătatea anului 2018. Este o analiză în profunzime pentru 13 state, printre care și România, pentru a concluziona dacă există dezechilibre macroeconomice ca urmare a deviației de la regulile de guvernanță economică sau a contagiunii externe. Raportul indică prioritățile de reforme în domenii-cheie, precum și o evaluare a investițiilor.

Concluziile analizelor în profunzime menite a identifica dezechilibre macroeconomice arată că trei țări Grecia, Italia și Cipru, se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Bulgaria, România, Croația, Germania, Franța, Spania, Irlanda, Portugalia, Suedia și Olanda au acumulat dezechilibre macroeconomice, fără însă a fi excesive. Pentru toate aceste țări, Comisia va propune Consiliului Uniunii Europene măsuri specifice pentru a asigura eliminarea dezechilibrelor și revenirea acestor țări la modele de creștere sustenabile și incluzive. Natura dezechilibrelor diferă de la o țară la alta, dar cauza este, în general, slaba guvernanță economică, bazată pe măsuri economice discutabile, incoerente, iresponsabile și, pe alocuri, populiste, cu efecte negative pe termen lung.

România a consumat avantajul obținut în 2016

În 2015, Comisia Europeană constata că riscurile externe ale României sunt în creștere, măsurile economice pe plan intern nu asigurau o creștere economică sănătoasă, iar investițiile și reformele în sănătate și educație nu constituiau premisele creșterii competitivității și a exporturilor astfel încât România să poată face față presiunii externe. Pe scurt, România devenea, oficial, o economie cu dezechilibre macroeconomice. Cum România este dependentă de finanțarea externă, economia românească trebuie să fie suficient de atractivă pentru capitalul străin care să investească în țara noastră. În caz contrar, lipsa investițiilor străine va conduce la deprecierea monedei naționale și se poate ajunge până la imposibilitatea onorării obligațiilor de plată externe. Măsurile economice prezentate în 2016 au convins Comisia Europeană că producția internă și investițiile, alături de reforme inițiate în sănătate și educație, vor asigura ajustarea dezechilibrelor constatate în 2015. Ca urmare, în 2016, România este scoasă de pe lista statelor membre cu dezechilibre macroeconomice. Din păcate, aceste tendințe au fost abandonate, ceea ce a dat naștere unor presiuni pe creșterea economică și pe alte variabile macroeconomice, precum importuri, deficit de cont curent, expunerea internațională și competitivitate.

Raportul de anul acesta pentru România este cel mai negativ raport din ultimii ani, dar și cel mai negativ din toate cele 28 de rapoarte publicate de Comisia Europeană în acest pachet. Primul paragraf al raportului începe cu o critică la adresa modelului de creștere economică bazat pe consum și care nu poate susține convergența cu UE. Înjumătățirea ritmului de creștere economică în 2018 față de anul precedent a scos în evidență limitele acestui model de creștere. Raportul mai arată că „persistența instabilității legislative, imprevizibilitatea procesului de luare a deciziilor, calitatea scăzută a instituțiilor și slăbirea continuă a luptei împotriva corupției riscă să înrăutățească încrederea investitorilor”. Inegalitatea și sărăcia persistă, în ciuda creșterii economice puternice, cu disparități regionale tot mai mari. Soluțiile propuse de Comisia Europeană sunt continuarea reformelor și reechilibrarea modelului de creștere de la consum la investiții, ceea ce ar putea încadra economia pe o cale durabilă, reducerea inegalităților și reluarea și accelerarea convergenței către standardele de viață ale UE.

Analiza în profunzime arată că dezechilibrele macroeconomice din România sunt legate de o creștere economică artificial accelerată printr-o politică fiscală expansionistă, de pierderea  de competitivitate și de deficitul de cont curent în creștere. În plus, câteva inițiative legislative recente creează noi riscuri pentru funcționarea sectorului financiar și pentru investițiile private. În ciuda pierderilor de competitivitate și a creșterii costurilor, cotele de piață la export au crescut. Cu toate acestea, deficitul de cont curent s-a lărgit pe fondul cererii interne puternice și a importurilor, care cresc mult mai repede decât exporturile. Deficitul de cont curent în creștere și diminuarea ritmului de creștere economică vor face și mai vulnerabilă poziția externă a României. Astfel, orice tulburare pe piețele financiare externe se va transmite imediat în România și se va manifesta prin deprecierea leului și scumpirea banilor. Deficitul bugetar a început să crească și se preconizează că va continua, în ciuda creșterii puternice a PIB real, politica fiscală contribuind la dinamica consumului privat. Deficitul bugetar este cel care ține în viață modelul de creștere bazat pe consum și garantează o creștere reală a PIB, dar cu efecte negative pe termen mediu și lung.

Raportul pentru România mai arată că progresele înregistrate în domeniul reformelor structurale au fost scăzute. Inițiative legislative recente amenință importante sectoare ale economiei – bancar, pensiile publice administrate privat, energie și telecomunicații –, precum și investițiile private. Aceste măsuri pot împiedica investițiile atât prin înrăutățirea condițiilor de creditare, cât și printr-o piață de capital mai slabă, cu investitori instituționali mai slabi odată cu posibila ieșire a fondurilor care administrează pilonul 2 de pensii – știut fiind faptul că aceste fonduri sunt cei mai importanți investitori ai pieței de capital. În plus, aceste fonduri sunt reglementate și monitorizate de instituțiile statului, asigurând astfel prezența unui jucător de calitate pe piața de capital.

Progresele înregistrate în domeniul reformelor structurale în România au fost modeste, dar cele mai deficitare zone au fost acelea ale investițiilor publice și ale companiilor de stat. Raportul arată fără drept de tăgadă că guvernanța companiilor de stat s-a înrăutățit, punând astfel capăt unor eforturi de câțiva ani de a transforma companiile de stat în entități generatoare de investiții și creștere economică sustenabilă, sub conducerea unor consilii de administrație selectate în mod transparent. Aceste evoluții nefavorabile recente au avut loc pe fondul unei politici volatile și extrem de imprevizibile de elaborare a politicilor economice. În ansamblu, analiza indică riscurile legate de pierderile de competitivitate și de o deteriorare a balanței externe, alimentată de o politică fiscală expansionistă. Aceste riscuri sunt amplificate de amenințările la adresa funcționării sectorului bancar și a pieței de capital, care slăbesc în continuare încrederea mediului de afaceri și amână investițiile private.

Care sunt dezechilibrele macroeconomice în alte state membre?

Natura dezechilibrelor macroeconomice diferă de la țară la țară sau la grup de țări. Germania și Olanda se află într-o situație specială, în care dezechilibrele sunt cauzate de surplusuri externe semnificative și de lungă durată. Astfel, un surplus de cont curent de peste 4%, pe o perioada lungă de timp, indică o economisire sporită în defavoarea investițiilor. Mai mult, importanța acestor două țări în economia europeană ar face ca accelerarea investițiilor publice în Germania și Olanda să angreneze forță de muncă, materii prime și materiale și din alte state europene, ceea ce ar determina o accelerare a creșterii economice sănătoase, bazată pe export, în aceste țări. Dezechilibrele macroeconomice în Franța și Italia au ca sursă erodarea competitivității externe, productivitate scăzută și datorie publică semnificativă. Vulnerabilitățile sectorului financiar reprezintă factorul de dezechilibru în Cipru și, într-o mai mică măsură, în Bulgaria, acumularea de datorii interne și externe, publice și private în Portugalia, la care se adaugă și șomaj ridicat în Croația și Spania. Datoria privată și piața imobiliară supraevaluată sunt factorii critici în Suedia, iar în cazul Irlandei se adaugă datoria publică și nivelul ridicat de credite neperformante. Situația economică a Greciei se păstrează tensionată, iar sursele dezechilibrelor macroeconomice sunt datoria externă și internă, publică și privată, sectorul financiar fragil, șomajul ridicat și un potențial modest de creștere economică.

What’s next?

Până la sfârșitul lunii aprilie, statele membre vor transmite către Comisia Europeană programele de reformă care să conducă la îmbunătățirea situației economice din fiecare țară. Pe baza acestor angajamente de reformă, Comisia va formula recomandări specifice pentru fiecare stat membru. Deși procesul pare a fi coerent, programul de reforme rămâne un document elaborat de funcționarii din fiecare țară și neînsușit de factorul politic. Dialogul inexistent între corpul funcționarilor și politicienii presați de grija votului face că îmbunătățirea situației economice și închiderea dezechilibrelor macroeconomice să rămână un deziderat cu parfum funcționăresc. În lipsa regulilor de guvernanță economică, economiile – firmele și cetățenii – cad victime dezechilibrelor care se manifestă, de la caz la caz, prin inflație, depreciere, șomaj, credite neperformante etc.

Anca Dragu
Fost ministru al finanțelor publice, începând cu data de 17 noiembrie 2015, când l-a înlocuit pe Eugen Teodorovici, odată cu instalarea Guvernului Dacian Cioloș, până la 4 ianuarie 2017. Este a doua femeie Ministru al Finanțelor din istoria României.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele