Mai mult de o treime din inculpați au fost achitați în 2018 după dezincriminarea abuzului în serviciu, a anunțat interimarul de la șefia DNA, Călin Nistor, la bilanțul de vineri al instituției.  El a spus despre anul 2019 că a fost unul atipic, cu provocări deosebite, cu schimbări ale legislației cu impact asupra activității DNA, cu decizii ale CCR care au afectat cauzele instrumentate și cu modificări în structura DNA.

Nistor a calificat anul 2018, ca unul de răscruce pentru DNA, atipic, cu provocări date atât de schimbările din conducerea instituției cât și a legislației, cu efect în funcționarea Direcției dar și a cauzelor instrumentate. Nistor a amintit, la acest capitol, și de cele cinci controale făcute DNA de Inspecția Judiciară.

Cât privește activitatea propriu-zisă a Direcției, șeful interimar spune că în 2018 s-a urmărit cu prioritate soluționarea, prin trimitere în judecată, a dosarelor în care au fost create prejudicii mari bugetului de stat. Astfel, spune Nistor, citat de Mediafax, prin actele de inculpare s-au reținut prejudicii în valoare de 412,7 milioane euro, în creștere cu 85% față de anul 2017, și s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii de 400,1 milioane euro pentru repararea pagubelor produse prin infracțiuni, în creștere cu 139% față de anul 2017.

Media dosarelor pe care un procuror le-a avut de soluționat a fost de 84 cauze iar de dosare soluționate cu trimitere în judecată a fost de 45 de cauze, printre acestea existând cele  de macrocriminalitate economico-financiară, de fraude europene și în achiziții publice, precum și retrocedare a unor imobile. Astfel, la sfârșitul anului 2018, stocul de dosare rămase nesoluționate s-a redus la 4.283 (față de 6.078 la sfârșitul anului 2017 și 7.566 la sfârșitul anului 2016).

“Chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, activitatea DNA a înregistrat un trend descrescător față de anul precedent, iar acest lucru poate avea cauze multiple, un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activității de urmărire penală, pe verificarea de către șefii ierarhici a legalității și temeiniciei soluțiilor dispuse de procurori, astfel încât să se evite soluții de achitare din partea instanțelor de judecată. Scăderea numărului de rechizitorii (196 față de 381 în anul precedent) are cauze multiple: scăderea numărului de sesizări, reducerea numărului de procurori, modificările legislative intervenite. Concret, numărul sesizărilor primite de la persoanele fizice și juridice private sau instituții publice a fost de 1.513, în scădere cu 18% față de anul 2017, cu 47% față de anul 2016 și cu 54% față de anul 2015 când s-au primit 3.305 sesizări “, a mai spus Călin Nistor.