Se pare că alții vor urma
PUȚINI OAMENI se așteptau ca noua echipă propusă pentru Comisia Europeană să iasă neschimbată din audierile pentru confirmare care au început săptămâna aceasta la Parlamentul European. A cere scalpul a cel puțin unui comisar aspirant a devenit tradiție în legislatura aleasă a UE. Totuși, decizia unei comisii parlamentare de a elimina doi candidați desemnați înainte ca audierile propriu-zise să fi început măcar, un gest fără precedent, sugerează că procesul de aprobare al parlamentului va fi și mai dificil de data aceasta. În momentul în care The Economist pleca la tipar, soarta a încă trei candidați, inclusiv cea a lui Sylvie Goulard din Franța (o asociată apropiată de președintele Emmanuel Macron) părea nesigură.
Prima victimă a fost László Trócsányi, fostul ministru al justiției din Ungaria. Într-un vot secret, comisia pentru probleme juridice a parlamentului, însărcinată să studieze declarațiile financiare ale celor nominalizați înainte de începerea audierilor, l-a declarat nepotrivit să fie comisar. Săpăturile comisiei au scos la iveală că o firmă de avocatură cu numele său a fost contractată ca să furnizeze servicii juridice pentru centrala de energie nucleară de stat a Ungariei, în timp ce el era ministru. Trócsányi spune că nu mai deține acțiuni în companie, adăugând că aceasta nu a mai câștigat niciun nou contract guvernamental în timpul ministeriatului său. Dar parlamentarii au sărit și pe numirea unuia dintre proprietarii firmei, în calitate de consilier personal al său la ministerul de justiție.
S-a ridicat și mai mult din sprâncene când s-a descoperit că principalul contractor al centralei electrice era corporația de energie nucleară, de stat, a Rusiei. Acesta nu este primul flirt al lui Trócsányi cu Moscova: ca ministru al justiției, el a ignorat cererea americană de extrădare a unui tandem rus, tată și fiu, contrabandiști de arme. În schimb, el i-a trimis acasă pe cei doi, unde au fost eliberați prompt. Dat fiind că portofoliul său, politica de extindere, trebuia să includă și cultivarea relațiilor diplomatice cu Balcanii de Vest, teatru de operațiuni al Rusiei, parlamentarii s-au îngrijorat în legătură cu un conflict de interese.
Rovana Plumb, candidata României pentru portofoliul transporturilor, a fost și ea chemată în fața comisiei, după ce nu declarase două împrumuturi în valoare de aproape un milion de euro. Unul trebuia să acopere o donație către partidul ei, al cărui fost lider a fost închis în mai pentru că a pus membri loiali partidului pe statul public de plată. Aspirația ei de a deveni comisar pentru transporturi al Europei a fost spulberată atunci când nu a putut să explice cum intenționează să își plătească datoriile. Ea neagă ferm orice faptă nelalocul ei.
La început, liderii Ungariei și României și-au sprijinit candidații. Viktor Orban a spus că singurul păcat comis de Trócsányi a fost de a refuza să sprijine propunerile Bruxelles-ului de a împărți responsabilitatea în privința refugiaților. Viorica Dăncilă a acuzat opoziția din România că face o campanie de distrugere a reputației candidatei sale. Ursula von der Leyen, noua președintă-aleasă germană a Comisiei, a cerut însă repede desemnarea de noi candidați, o cerere pe care ambii prim-miniștri au îndeplinit-o acum.
Dat fiind că cei doi respinși țin de grupurile de centru-dreapta și socialist ale parlamentului, s-au amplificat zvonurile că următorul va fi un liberal, preferabil din Europa Occidentală. La audierile sale din 2 octombrie, parlamentarii au asediat-o cu întrebări pe doamna Goulard, legate de o investigație în curs asupra pretinsei folosiri de fonduri ale Parlamentului European pentru a plăti angajații de partid. La fel de incendiar a fost rolul său în calitate de consilier plătit al unui think-tank american.
Alături de candidații nominalizați de Polonia și Suedia, ea va avea de înfruntat o nouă rundă de audieri. Suporterii ei suspectează că ea joacă rolul țapului ispășitor pentru a-i plăti cu aceeași monedă lui Macron faptul că a demontat ambiția liderului grupului de centru-dreapta de a conduce Comisia. Acest proces ar putea deveni și mai sângeros. ■
Acest articol a fost publicat în secțiunea Europa din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Privilegiu parlamentar“.