Donald Trump a contrariat Europa. Și a plecat

Uniunea Europeană, privită ca dușman. Angela Merkel, acuzată de dependență față de Rusia. Theresa May, pusă în dificultate din cauza „Brexitului soft”. Dar și o atitudine de slăbiciune în fața lui Vladimir Putin. După turneul în Europa, lumea încă se întreabă ce vrea, de fapt, Donald Trump.

49
12 minute de lectură

Donald Trump și-a început în forță periplul european, ieșind la atac împotriva Germaniei. Adică împotriva statului-far al Uniunii Europene. Adept al aranjamentelor bilaterale, pe principii de forță, Donald Trump nu pare să mizeze prea mult pe organizații multilaterale, bazate pe egalitate între membri și pe căutarea unui compromis, așa cum este Uniunea Europeană.

De altfel, presa internațională a relatat că, la întâlnirea din martie 2017, Donald Trump i-ar fi propus de zece ori Angelei Merkel un acord comercial separat, în afara Uniunii Europene, și tot de zece ori cancelara l-ar fi refuzat, explicându-i că așa ceva este imposibil.

Apoi, Trump ar fi „recidivat” și față de președintele francez Emmanuel Macron, în contextul unei discuții tensionate legate de introducerea de către Statele Unite a noilor tarife vamale pentru importurile de oțel și aluminiu. Evident, răspunsul lui Macron a fost identic cu al Angelei Merkel: o asemenea propunere nu poate fi acceptată.

Atac la Angela Merkel

De data aceasta, punând piciorul pe pământ european, Donald Trump nu a mai așteptat nici măcar să înceapă discuțiile cu ușile închise și a atacat public Germania încă de la micul dejun cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Germania este prizoniera Rusiei pentru că își primește o mare parte din energie de la Rusia. Germanii plătesc miliarde și miliarde de dolari Rusiei, pe când noi trebuie să-i apărăm de Rusia. Nu este normal. (…) SUA plătesc foarte mulți bani pentru a apăra Franța, Germania și pe toată lumea. (…) Germania este o țară bogată, ar putea să-și sporească imediat, de mâine, cheltuielile pentru apărare și nu ar fi probleme”, a spus Trump.

Două probleme majore a ridicat, așadar, liderul american în privința Germaniei. Prima: presupusa dependență energetică de Rusia. O problemă cu dus și întors, câtă vreme gazul rusesc reprezintă circa 20% din coșul energetic german. Dar o reală problemă politică.
Proiectul conductei gazifere Nordstream 2, aflat în plină construcție și ale cărui costuri sunt estimate la 9,5 miliarde de euro, crește livrările de gaz din Rusia direct în Germania, adică ocolind Polonia și Ucraina. Polonezii, balticii și ucrainenii se tem că aceasta nu doar că va spori dependența UE față de Gazprom, dar va pune Germania în situația de a discuta direct cu Moscova, peste capul țărilor din Europa de Est. Un scenariu care le dă esticilor fiori reci pe șira spinării, dată fiind experiența istorică.

Dar interesul lui Trump ar putea fi și unul economic. Odată cu avântul tehnologiei gazului de șist, Statele Unite ar putea livra, teoretic, gaz lichefiat în Europa. Practic însă, problema e complicată. Nu există încă infrastructura necesară, constând atât în stații de lichefiere-delichefiere pe cele două coaste ale Atlanticului, și nici mijloace special de transport naval. În plus, la actualele prețuri scăzute ale petrolului, exploatarea gazelor de șist devine neatractivă din punct de vedere economic.

Iar dacă problema politică a proiectului Nordstream 2 a rămas în coadă de pește, cel puțin Donald Trump a plecat de la Bruxelles cu promisiunea franco-germană privind sporirea cheltuielilor pentru apărare. Însă nu la 4% din PIB, așa cum a sunat propunerea de ultimă oră a lui Donald Trump.

O problemă de încredere

Ziua a doua a summitului a continuat în aceeași atmosferă tensionată. Discuția cu Ucraina și Georgia a fost anulată. Reprezentanții țărilor partenere, care așteaptă de ani buni o perspectivă de aderare la Alianță, au fost poftiți să părăsească sala de reuniune.
Discuțiile au continuat în format restrâns, doar cu liderii delegațiilor însoțiți de un singur asistent, ceea ce, spun surse diplomatice, indică tensiunile extraordinar de mari dintre membri. De obicei, la reuniunile la vârf ale organizației, delegațiile sunt formate din patru-cinci membri, pe lângă președinte sau prim-ministru, fiind prezenți ministrul de Externe și al Apărării și unu-doi consilieri. Întâlnirile unu la unu indică gradul de tensiune din interiorul Alianței, spun surse diplomatice.

În plus, susțin aceleași surse, partea cea mai rea a fost dată de lipsa de predictibilitate din partea Statelor Unite, principala forță a Alianței. Un lucru, spun sursele, nemaivăzut până acum. Multe dintre abordările lui Donald Trump au fost cu totul noi și nu fuseseră discutate în vreo reuniune pregătitoare a summitului.

Ce înseamnă aceasta? O problemă de încredere între aliați, adică o veste bună pentru adversarii NATO.

După discuția unu plus unu, Donald Trump a părăsit sediul NATO, anulându-și toate întâlnirile bilaterale, inclusiv cea cu președintele român Klaus Iohannis. Nu înainte de a liniști temerile. „Avem o relație foarte, foarte bună. Am avut o întrevedere extraordinară, am discutat despre bugetele apărării și despre relațiile comerciale”, a declarat Donald Trump după întrevederea pe care a avut-o cu cancelara Angela Merkel în marja summitului NATO.

Au existat și aspecte încurajatoare. Președintele Trump a aprobat planul NATO de întărire a apărării pe flancul estic împotriva amenințării din partea Rusiei.

România chiar s-a numărat printre câștigători, după ce aliații i-au acceptat propunerea de găzduire a unui comandament terestru. Ca de altfel și prezența sporită a NATO în zona Mării Negre, regiunea căpătând o importanță deosebită în planificarea strategică a Alianței.
Dar aventura europeană a liderului american era de-abia la început.

Prieteni și dușmani

„Cred că avem mulți dușmani. Cred că Uniunea Europeană este un dușman, având în vedere ce ne fac pe piața de schimb. Nu v-ați gândi la Uniunea Europeană, dar ei chiar sunt dușmanii noștri”, declara Donald Trump pentru CBS News, înainte de întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin, desfășurată luni, 16 iulie.

„A-ți numi inamici cei mai buni prieteni nu face decât să îi bucure pe adevărații tăi inamici. Europenii și americanii sunt legați prin istorie și prin valorile lor comune. Europenii nu vor abandona niciodată America, deoarece America nu ne-a abandonat niciodată. Pentru asta sunt prietenii”, a scris imediat pe Twitter prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Dar întrebarea este dacă fiecare parte înțelege același lucru din apelativul „dușman”. Europenii privesc lucrurile, mai întâi de toate, din punct de vedere strategic, prin prisma parteneriatului care a asigurat Vechiului Continent decenii întregi de pace și stabilitate.
Pentru Donald Trump însă, oricine acumulează excedente comerciale în relația cu Statele Unite este un dușman. Economia este pur și simplu mai importantă decât interesul strategic. În timp ce un adversar strategic este doar „un concurent” demn de respect, atâta timp cât America nu înregistrează un deficit comercial în relația cu acesta.

Întâlnirea cu Vladimir Putin a dus la o îmbunătățire spectaculoasă a relațiilor bilaterale, avea să declare fericit Donald Trump la sfârșitul discuțiilor. Dar în Statele Unite, furtuna se pornise. Numeroase critici s-au făcut auzite, chiar din majoritatea republicană.

Principalul motiv: Donald Trump nu i-a spus nimic lui Vladimir Putin despre amestecul rusesc în alegerile din 2016, ba mai mult, a acceptat teoria liderului de la Kremlin cum că nu a existat vreo interferență. Și astfel, a ignorant rapoartele propriilor servicii secrete care au adus probe privind intervenția rusească.

Republicanul Paul Ryan, președintele Camerei Reprezentanților, a atras serios atenția asupra relațiilor cu Rusia și l-a contrazis, cel puțin parțial, pe Donald Trump, în privința amestecului în alegerile din 2016.

„Vladimir Putin nu împărtășește interesele noastre; Rusia a intervenit în alegerile noastre. Permiteți-mi să fiu foarte clar, nu ar trebui să existe nicio îndoială în legătură cu asta. Este, de asemenea, evident că nu a avut un efect material asupra alegerilor noastre. Înțeleg dorința de a avea relații bune cu Rusia, este perfect rezonabilă. Dar Rusia este un stat amenințător, care nu împărtășește interesele noastre. Și nu împărtășește valorile noastre și cred că ar trebui să fie foarte clar”, a spus Paul Ryan într-o întâlnire cu presa, a doua zi după conferința celor doi lideri.

Mult mai dur a fost însă limbajul presei americane, unde și o televiziune precum Fox News, în mod normal favorabilă lui Donald Trump, a vorbit despre „dezastru” și „trădare”.

Cu ce am rămas?

Înainte de summitul NATO, au fost comentatori care s-au temut că imprevizibilul Donald Trump ar putea genera o ruptură ireparabilă în cadrul NATO. Nu a fost cazul, alianța a fost zguduită, dar se pare că a supraviețuit șocului. Cu ce costuri, vom vedea.

La o privire generală, Donald Trump a trasat niște linii pe care, probabil, va rămâne coerent de aici înainte: denunțarea ca „dușman” a Uniunii Europene și, în strânsă legătură, declanșarea de războaie comerciale împotriva aliaților, sprijinirea deschisă a forțelor extremiste și proruse în Europa, laudele la adresa unor conducători autoritari sau dictatori de-a binelea, precum Putin, Erdogan sau Kim Jong-un, sprijinirea unui Brexit dur.
Vor fi acestea elementele pe care se va construi o nouă lume, cu sisteme de alianțe și relații diferite de ceea ce știm acum?

Greu de spus, pentru că, odată revenit pe pământ american, Donald Trump și-a nuanțat poziția, afirmând că nu are vreun dubiu privind încercarea Rusiei de a interfera în alegerile americane, că are încredere în serviciile secrete ale țării sale, dar și că relația cu Rusia se va normaliza.

Lumea este încă în așteptarea unor clarificări privind felul în care America sau administrația Trump privesc lumea. Și nu se știe cât de repede vor veni.

Pentru un „Brexit dur”

„Strecurată” între summitul NATO și întâlnirea de la Helsinki cu președintele rus Vladimir Putin, vizita în Marea Britanie a început – cum altfel – cu o declarație controversată.
Proiectul premierului britanic, Theresa May, de a păstra o relație economică strânsă cu UE după Brexit „va ucide probabil” posibilitatea de a încheia un acord de liber schimb cu Statele Unite, a afirmat președintele american, Donald Trump, într-un interviu acordat tabloidului britanic The Sun.

„Dacă fac un astfel de acord, vom discuta cu Uniunea Europeană în loc să tratăm cu Marea Britanie, asta va ucide probabil acordul pe care Londra dorește să îl încheie”, a avertizat el.
Guvernul britanic și-ar dori ca, după ieșirea din Uniunea Europeană, să rămână într-o zonă de „liber schimb”. Deși a obținut sprijinul majorității în cadrul cabinetului, adepții ieșirii fără acord, precum ministrul pentru Brexit, David Davies, și șeful diplomației, Boris Johnson, au demisionat.

Declarația a venit să slăbească poziția Theresei May, aflată sub tirul criticilor în propriul partid.

Donald Trump a calificat drept „fake news” felul în care The Sun ar fi transcris interviul. Dar, mai târziu, în cursul unei discuții cu șefa guvernului de la Londra, a sfătuit-o pe aceasta să „dea în judecată” Uniunea Europeană.

Mesaje și pentru piața financiară

Furtuna iscată de declarațiile președintelui american, Donald Trump, legată de acceptarea neamestecului Kremlinului la alegerile prezidențiale din 2016 s-a potolit. Politicienii americani, inclusiv cei din Partidul Republican, iau însă în considerare efectul de incertitudine pe care-l aruncă declarațiile liderului de la Casa Albă asupra schimburilor comerciale.

Odată revenit pe tărâm american, Donald Trump a declarat că a fost „puțin cam confuz” la Helsinki, unde a avut loc reuniunea la care Trump și Vladimir Putin au vorbit câteva ore între patru ochi.

În declarațiile de după traversarea Atlanticului, în fața presei americane și în absența lui Putin, președintele american le-a dat dreptate serviciilor americane de informații, de a căror autoritate și credibilitate se îndoise la Helsinki.

Paul Donovan, economistul-șef al grupului financiar elvețian UBS, a făcut câteva observații. Astfel, Paul Dovovan este de părere că precizările președintelui american la revenirea în Statele Unite au fost transmise publicului după criticile republicanilor americani, și după ce mass-media a relatat că oficialii ruși erau preocupați de deteriorarea relațiilor Rusia-SUA.
Precizările sunt importante pentru piața financiară, spune Donovan, deoarece ”comerțul este problema. Președintele american are o autoritate considerabilă în ceea ce privește comerțul – dacă este confuz în legătură cu Rusia, președintele american Trump poate fi încurcat în legătură cu schimburile comerciale, creând incertitudine. Mai mult, republicanii din Congres vorbesc despre retragerea controlului asupra comerțului din mâinile președintelui, adăugând un plus de incertitudine”, a conchis economistul-șef al UBS.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele