E ceață pe Tamisa, Continentul e izolat

25
4 minute de lectură

Mult-așteptatul vot asupra ratificării acordului privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea loc la 15 ianuarie, în camera Comunelor. Anunțul nu are însă darul de a risipi incertitudinea din jurul complicatului proces de desprindere a Regatului Unit de blocul comunitar.

După cum a confirmat un purtător de cuvânt al premierului britanic Theresa May pentru Reuters, decizia a fost luată într-o reuniune de Cabinet restrâns.

Până la urmă, nu este nici acum foarte clar ce soartă va avea la vot documentul de aproape 600 de pagini care stabilește condițiile divorțului.

Votul fusese programat inițial pe 11 decembrie 2018, dar a trebuit să fie amânat chiar de Theresa May în momentul în care a devenit clar că în Camera Comunelor nu se va putea strânge o majoritate favorabilă.

De fapt, acordul este atacat din două părți, care depășesc granițe de partid. Pro-europenii se opun acordului din principiu și văd posibilitatea unui nou referendum care, după cum o arată sondajele de opinie, s-ar solda, de data aceasta, cu victoria adepților rămânerii.

Brexit este Brexit – dar cum?

Organizarea unui nou referendum este puternic susținută și de mai multe organizații civice pro-europene din Marea Britanie.

Un recent sondaj de opinie arăta că, în cazul unei noi confruntări populare, adepții rămânerii în UE ar câștiga cu 54% la 46%, o răsturnare față de 52 la 48, scor înregistrat la 23 iunie 2016 în favoarea partizanilor ieșirii.

Dar Theresa May a dezminţit din nou orice intenţie de a amâna ruptura cu UE, rămânând fidelă principiului enunțat de la bun început: Brexit este Brexit. „Ideea poate că a fost evocată de reprezentanţi europeni, însă nu de către Londra”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Acordul îi are însă ca adversari la fel de acerbi și pe euro-scepticii duri din Partidul Conservator. Ei consideră acordul ca nesatisfăcător și vor renegocierea sa, dar liderii Uniunii Europene nici nu vor să audă despre așa ceva. Europenii spun că Londrei i s-au oferit cele mai avantajoase condiții posibil și că, așa cum sublinia la un moment dat negociatorul-șef Michel Barnier, a fost dorința Londrei să iasă.

Brexiterii duri sunt nemulțumiți îndeosebi de posibilitatea, stipulată în acord, de prelungire pe termen nelimitat a perioadei de tranziție, care ar presupune rămânerea Marii Britanii în piața unică europeană.

Prelungirea perioadei de tranziție ar putea interveni în cazul în care negocierile privind o nouă relație comercială între Insulă și blocul comunitar s-ar prelungi până dincolo de 31 decembrie 2020, data prevăzută pentru sfârșitul perioadei de tranziție.

Această perioadă de tranziție ar presupune, în același timp, evitarea revenirii la o frontieră dură între Republica Irlanda și provincia Irlanda de Nord, până la găsirea unei soluții mai bune – una dintre chestiunile cele mai sensibile ale procesului de divorț, fiindcă tocmai desființarea acestei frontiere dure a stat la baza acordului de pace care datează de mai bine de 20 de ani.

Pro-europenii se tem că revenirea la controalele de frontieră între Irlanda și Irlanda de Nord – inevitabile, în cazul ieșirii de pe piața unică – va duce la escaladarea tensiunilor din regiune și la revenirea la violențele care au marcat decenii întregi, înainte de acordul survenit în 1997.

Pentru brexiteri însă, rămânerea pe piața unică a Marii Britanii după divorțul de UE ar însemna că Brexitul, de fapt, nu are loc.

Politicieni polarizați, societate polarizată

Guvernul May spera la o nouă dinamică, pe măsura apropierii momentului votului, în sensul creșterii sprijinului pentru acord. Și anume, ca pro-europenii să-și dea sprijinul de teama unei ieșiri fără acord, iar brexiterii să se mulțumească cu ieșirea din Uniune. Însă acest fenomen nu s-a produs.

Dimpotrivă, polarizarea s-a accentuat, pe scena politică și în societate.

Un sondaj recent arăta ca acordul îndelung negociat de Londra și Bruxelles se bucură de sprijinul a doar un sfert din electoratul britanic. La fel ca și pe scena politică, acordul de divorț îi nemulțumește atât pe pro-europeni, cât și pe brexiteri.

Ce se întâmplă însă dacă deputații resping acordul Brexit pe 15 ianuarie? Teoretic, la 29 martie 2019, deci în plină președinție română a Consiliului UE, Marea Britanie ar urma să iasă fără acord, cu toate consecințele grave asupra cărora au avertizat experții și mediul de business.

Problema este că, marți, deputații au votat un amendament la proiectul legii bugetului care interzice executivului să aloce fonduri pentru a pregăti ieșirea fără acord – o serioasă înfrângere pentru Theresa May.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele