E timpul ca grupul de centru-dreapta al Europei să îl dea afară pe Viktor Orban

Partidul Popular European a tolerat prea mult autoritarismul liderului din Ungaria

320
7 minute de lectură

Charlemagne

Ediția tipărită | Europa – 7 martie 2019


PE 16 IUNIE 1989, ungurii s-au adunat să îl reîngroape pe Imre Nagy. Răsturnarea prim- ministrului cu vederi liberale declanșase revolta față de conducerea sovietică cu 33 de ani în urmă. În Piața Eroilor din Budapesta, au așezat flori și coroane în jurul sicriului său, în vreme ce Viktor Orban, liderul în vârstă de 26 de ani al Tinerilor Democrați (cunoscuți ca Fidesz), proclama că Uniunea Sovietică a împins Ungaria într-o „fundătură asiatică” și că democrația și comunismul sunt incompatibile. Mai târziu, Fidesz avea să devină partid politic și să contribuie la modernizarea post-comunistă a Ungariei. Partidul Popular European (PPE), gruparea de partide de centru-dreapta din Europa, a fost atât de impresionat, încât l-a curtat pe Orban să iasă din blocul liberal – trimițându-și reprezentanți la Budapesta ca să îl convingă să facă mutarea, pe care a realizat-o în 2000.

Pare că a trecut foarte mult timp de atunci. În al doilea mandat al său de prim-ministru, după 2010, Orban a atacat tânăra democrație a Ungariei: modificând constituția ca să îi supună pe judecători, preluând presa, luând măsuri autoritare împotriva societății civile, manipulând alegerile și propagând teorii antisemite ale conspirației despre George Soros, un miliardar de origine maghiară, pe care îl acuză că ar conspira ca să inunde țara cu imigranți. El a călcat adesea în picioare liniile de demarcație trasate de PPE și totuși, grupul l-a cocoloșit, lăudându-i victoriile în alegeri și respingând cererile de a exclude Fidesz. PPE l-a avertizat pe Orban să nu adopte o lege care desființează independența ONG-urilor și să nu scoată din țară Universitatea Central Europeană (CEU), cu sediul la Budapesta, fondată de Soros. El a făcut ambele anul trecut. Nu a urmat nicio sancțiune.

De ce nu? PPE, cel mai mare grup de partide european, se consideră pe sine însuși ca ultimul mare cort, o familie care cuprinde întregul continent, în toată diversitatea sa. Și cu cât este mai mare cortul, cu atât mai bine se poate impune PPE la Bruxelles. Afecțiunea sa pentru luminosul Fidesz din 1989 îi umbrește judecata despre Fidesz cel sumbru din 2019. Mai bine să țină partidul înăuntru, unde autoritarismul său poate fi diminuat, susțin lideri ca Manfred Weber, candidatul PPE la președinția Comisiei Europene în alegerile europene din mai. Unii arată cu degetul la formațiuni pătate de corupție din alte alianțe, cum este Smer din Slovacia, care face parte din grupul social-democrat. A-i da pe toți afară, continuă argumentul, ar reduce grupurile de partide mainstream la vestigii vest și nord-europene și ar fractura și mai mult UE. Așa se face că atunci când a votat pentru proceduri disciplinare conform Articolului 7 împotriva Ungariei, în septembrie, Weber a insistat că votează „nu împotriva Fidesz, nu împotriva lui Viktor Orban”.

Acum, Orban poate că a mers totuși, în fine, prea departe. Luna trecută, a lansat o campanie de afișe cu fonduri publice, care îl arată pe Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene și veteran al PPE, rânjind alături de George Soros, cu sloganul „Aveți dreptul să știți ce plănuiește Bruxellesul” (aparent, să aducă cu forța imigranți în Ungaria). Vitriolul tonului și scara acestei campanii au șocat PPE. Ea a accentuat îngrijorarea că asocierea lui Weber cu Orban ar putea să îi răpească voturile social-democraților și liberalilor din Parlamentul European, de care ar avea nevoie ca să obțină președinția Comisiei. Până acum, 12 partide membre ale PPE, mai ales din țările Benelux și cele scandinave, au cerut excluderea Fidesz. Adunarea PPE va decide în această privință pe 20 martie. Probabil că decizia o vor lua partidele germane, Uniunea Creștin Democrată (CDU) a Angelei Merkel și Uniunea Social Creștină (CSU), partidul său frate bavarez și fieful politic al lui Weber.

La o întâlnire dintre reprezentanții lui Orban și Annegret Kramp-Karrenbauer, noul secretar general al CDU, vechile scuze ale Fidesz (cei de stânga încearcă să divizeze PPE, atacurile împotriva lui Soros țin doar de politica internă din Ungaria) nu au prins. Weber și-a radicalizat tonul, iar pe 5 martie, el a amenințat Fidesz cu excluderea dacă nu scoate afișele, nu se scuză și nu permite CEU să rămână la Budapesta. Nimic din toate astea nu au șanse să se producă. Între timp, CSU, care avea o simpatie tradițională față de Orban, se întoarce împotriva lui și nu dorește să se despartă de CDU în climatul de azi, de reconciliere dintre cele două partide. Drept compromis, cele două ar putea să susțină suspendarea temporară a Fidesz.

BUDAPEST, HUNGARY – DECEMBER 21: Demonstrators protesting against recent legislative measures introduced by the government of Hungarian Prime Minister Viktor Orban, march towards the Presidential Palace on December 21, 2018 in Budapest, Hungary. Demonstrations have swept across the capital for more than a week, sparked by opposition to a new labor law allowing employers to increase workers’ overtime. (Photo by Laszlo Balogh/Getty Images)

Asta ar fi extrem de inadecvat. Argumentele pentru excluderea Fidesz sunt copleșitoare. Departe de a-l ține în frâu, cocoloșirea lui Orban în PPE i-a legitimat abuzurile iliberale. Andras Lederer ode la Comitetul Helsinki din Ungaria, un organism de campanie pentru drepturile omului de la Budapesta, se îngrozește de „cumplitul eșec” al PPE. Lăsându-l pe Orban nepedepsit, spune el, „l-a încurajat să continue să distrugă statul de drept și echilibrul puterilor”. Dacă Weber va sprijini o simplă suspendare, lăsând ușa deschisă pentru readmitere după alegerile europene, asta ar confirma slăbiciunea care îi îngrijorează chiar și pe colegii săi care îi susțin candidatura la președinția Comisiei. Unul dintre aceștia se întreabă: „Unde este coloana sa vertebrală?”

1989 și toate celelalte

Excluderea, ce-i drept, ar putea împinge Fidesz să creeze un nou grup de partide de extremă dreapta europene sau, mai probabil, să adere la unul din cele două existente. Ar plăti însă un preț în influența și credibilitatea interne. Mai mult, PPE ar putea apoi să admită un partid maghiar mai moderat în locul său: Mișcarea Ungariei Moderne liberal-conservatoare, de pildă.

Argumentele împotriva excluderii Fidesz se bazează pe premisa că PPE cuprinde tipuri diferite de partide europene: de la cele liberal occidentale, la unele post-comuniste, mai conservatoare, inclusiv cele din țări unde normele democratice și pluraliste nu sunt atât de ferm înrădăcinate. Aceasta este o ambiție meritorie. Ungaria nu este însă Fidesz. Și la fel cum modernitatea luminoasă a partidului din 1989 a ascuns unele trăsături mai sumbre ale societății din Ungaria (pe care Orban le-a folosit și le-a accentuat de atunci), la fel, partidul de azi umbrește trăsăturile mai bune. Sarcina de cort mare, de presupusă familie de partide moderate este de a hrăni acele trăsături mai bune, nu de a renunța la ele, în numele caracterului inclusiv. Istoria nu s-a terminat în 1989.


Acest articol a apărut în secțiunea Europa din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Să excludem acest partid”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele