Cu un guvern demis de parlament prin moțiune de cenzură și cu forțe politice care ezită să valideze un nou executiv, România se poate îndrepta spre un blocaj economic major. Deja există zone în care lipsa deciziei din administrație a creat complicații.
Un prim semn de întrebare major planează asupra construcției bugetului de stat pe anul viitor. Majoritatea statelor europene și-au finalizat proiectul de buget, care se află deja în dezbatere parlamentară. România este mult întârziată și este greu de spus în acest moment când va ajunge proiectul de buget în parlament și, mai ales, care sunt tensiunile care vor apăsa bugetul de anul viitor.
Pe de altă parte, bugetul de stat pe anul acesta are o mare problemă, în sensul că ar fi nevoie de o nouă rectificare bugetară. Este greu de spus în acest moment dacă toate instituțiile publice au, de exemplu, incluse în buget salariile până la sfârșitul anului. De obicei, bugetul era construit fără întreaga sumă a salariilor pe ultimele două-trei luni ale anului, temă care se rezolva cu ocazia unei rectificări bugetare de la sfârșit de an. Acum, nu s-a realizat decât o singură rectificare, a doua fiind blocată.
Iar Consiliul Fiscal a prezentat tensiunile care există deja în buget. Este vorba despre pericolul ca deficitul bugetar să treacă pragul de 3% din produsul intern brut (PIB). Chiar construcția inițială a bugetului a pus în pericol ținta deficitului bugetar, iar execuția bugetară pe primele opt luni ale anului confirmă riscul de derapaj. Foarte curând, vom vedea și datele bugetare pe primele nouă luni și vom avea o imagine mai clară asupra situației în care se află bugetul.
În același timp, este clar că atingerea țintei de deficit structural a fost abandonată. Consiliul Fiscal a atras atenția că o creștere a colectării prin măsuri de eficientizare a colectării, precum și creșterea veniturilor bugetare pe baza aplicării unor proceduri de amnistie fiscală nu pot fi luate în calculul veniturilor bugetare. Din simplul motiv că acestea sunt venituri incerte. Totodată, veniturile din TVA și din contribuții de asigurări au fost supraestimate cu sume între 5,8 și 6,8 miliarde de lei.
În ceea ce privește cheltuielile bugetare, tratamentul a fost invers, în sensul că pentru încadrarea în limitele deficitului bugetar au fost subevaluate. Probleme sunt, conform datelor Consiliului Fiscal, la cheltuielile cu asistența socială (deci cu pensiile) și la cele cu achizițiile de bunuri și servicii, care vor depăși ținta bugetară cu 3,5-4,5 miliarde de lei. În aceste condiții, este clar că dacă nu se va realiza cât mai curând o rectificare bugetară realistă, se va intra într-un blocaj financiar bugetar nu doar în ceea ce privește salariile bugetare, ci și în ceea ce privește pensiile sau bunurile și serviciile publice, precum medicamentele.
Consiliul Fiscal observă un paradox. Și anume, că o blocare a absorbției de fonduri europene reduce cheltuielile bugetare, în sensul că scutește bugetul de cofinanțarea sau plata în avans a unor lucrări. Economiile sunt estimate la sume cuprinse între 2,5 și 3,5 miliarde de lei. Desigur că, din punct de vedere economic, este o eroare, dar în această logică se pot înțelege blocajele repetate din absorbția de bani europeni.
Nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale și gradul înalt de rigiditate a cheltuielilor se traduc în angajamente excesiv de ambițioase în raport de resursele disponibile. Cu alte cuvinte, bugetul a fost atras într-o aventură, precum au fost și politicile economice din ultimii ani.
Dacă nu face rapid o rectificare bugetară, este foarte posibil ca bugetul să fie un factor de blocaj. Pe de o parte, pentru sectorul administrației, care ar putea să rămână fără sume necesare pentru plata unor cheltuieli esențiale, pe de altă parte, pentru sectorul privat, care ar putea să primească mai târziu decât de obicei banii pentru lucrările prestate pentru administrația locală sau centrală.
Ce va urma după depășirea blocajului? Analiștii echilibrați susțin măsuri de echilibrare a bugetului. Consiliul Fiscal vorbește despre o consolidare bugetară absolut necesară pentru a ține sub control deficitele. Este vorba și despre deficitul extern, nu doar despre cel bugetar, iar rapoartele Consiliului reamintesc de ținta de aderare la zona euro.
În spatele termenului de consolidare sau a celui de echilibrare se ascunde de fapt ideea de a schimba ceva în execuția bugetară. Chiar dacă nu va plăcea multora, bugetul se poate echilibra fie prin creșterea veniturilor bugetare (greu de realizat) fără o creștere a impozitelor, fie prin scăderea cheltuielilor. Niciuna dintre variante nu este fericită pentru economie, dar, ca de obicei, se poate alege răul cel mai mic. Iar în cazul acesta, răul cel mai mic poate însemna fie o reducere a cheltuielilor cu investițiile (o mișcare cu care ne-am obișnuit), fie o prorogare, o amânare a aplicării legii pensiilor. De exemplu, în locul unei creșteri cu 40% a punctului de pensie, viitorul guvern poate decide, pentru a ieși din blocaj, să crească punctul de pensie cu 20%.
Dar… riscă legea pensiilor să arunce bugetul într-un blocaj? Este posibil, pentru că multe analize realiste ne arată că, printr-o creștere cu 40% a punctului de pensie, bugetul va fi dus către o zonă delicată. În sensul că nivelul actual al cheltuielilor rigide va crește și mai mult, până la procente care vor îngusta foarte mult zona fiscală pentru alocarea de cheltuieli pentru investiții.
O echilibrare a bugetului ar putea să presupună și asumarea unor costuri politice. Depinde de nivelul la care va trebui făcută schimbarea bugetară. Cu siguranță însă, decizia din anul 2009, de tăiere a salariilor bugetare, nu se va repeta. Chiar dacă, la momentul acela, decizia a fost una de salvare a economiei, reproșurile agresive de la nivel politic vor determina forțele politice să nu mai apeleze la astfel de hotărâri. Doar o criză de proporții, venită din economia globală, mai poate aduce în discuție o măsură de asemenea proporții. Deocamdată însă, prioritatea rămâne deblocarea economiei. ■