Cât de robustă, sau de fragilă, este economia României acum, când se schimbă garda la Palatul Victoria? Care sunt schimbările obligatorii care se pot face în hățișul stufos al reglementărilor și cât de mare este probabilitatea ca acestea să fie adoptate de un parlament care se poate ostiliza, în plin sezon electoral?

Dan Bucșa, economistul-șef pentru piețe emergente al grupului financiar Unicredit, este optimist. „Economia merge”, spune el. „Comerțul duduie, stimulat de creșterile de venituri, din salarii și pensii, construcțiile de clădiri au urcat, asta și pentru că oamenii investesc în imobiliare, și firmele iau credite pentru investiții”. Ce ne îngrijorează însă, adaugă Bucșa, sunt tensiunile externe și presiunea faptului că economia lumii a atins vârful unui ciclu de expansiune economică. Leul, spune tot Bucșa, este supraevaluat, iar inflația s-ar putea amplifica în anul viitor. Există însă câteva măsuri cu impact imediat, care pot fi luate de un nou guvern, sugerează Bucșa. Unele dintre acestea sunt, de fapt, amânări ale unor modificări anunțate, cum ar putea fi impozitarea pensiilor speciale sau a tuturor pensiilor în așa fel încât să se reducă creșterea de pensii programată pentru anul viitor. O altă măsură ar fi punerea în funcțiune a scanerelor de la granițele României, pentru a fiscaliza importurile și exporturile. „Avem scanere la toate punctele de frontieră pentru taxe vamale, sunt deja montate, trebuie doar să le pună cineva în priză”. Nici evaziunea fiscală nu este imposibil de stopat, ar fi posibilă și îmbunătățirea colectării TVA. „Polonia și-a crescut veniturile bugetare fără să mărească vreo taxă, a îmbunătățit colectarea”, a adăugat Bucșa. Atenție însă la rating, pe care este posibil ca majorarea pensiilor să-l trimită în zona nerecomandată investițiilor. Bucșa a adăugat că deja piața financiară a urcat costurile împrumuturilor României mult peste cele ale economiilor din jur și chiar peste cele ale unor țări aflate deja în batalionul disciplinar al categoriei „junk”.

Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), admite că sunt imposibile reforme structurale imediate. „Pe termen scurt însă, eu cred că trebuie atinse punctele-cheie, cum ar fi anularea faliei dintre sectorul public și privat, afectată acum de o discrepanță majoră a salariilor, și dimensiunii sectorului public, care câștigă cu 80% mai mult decât sectorul privat. Sunt câteva extreme, anomalii care trebuie ajustate, descrise și de faptul că avem 1,2 milioane de angajați în sectorul public versus patru milioane la privat. Asta arată că avem o pondere foarte mare și aici trebuie ajustată această supradimensionare a personalului”. Desigur, „digitalizarea ajută la eficientizarea muncii, dar până acolo cred că ar trebui anulat sistemul PCR (pile, cunoștințe, relații) care a creat niște posturi fictive, care nu sunt justificate în fișa postului de nevoile reale din instituțiile respective. Acelea ar trebui anulate, în primă fază, iar apoi eficientizarea proceselor, dar asta necesită timp, deci nu cred că ne putem aștepta la asta de la un guvern de tranziție. Din punctul meu de vedere, se pot identifica toate angajările la stat în ultimii trei ani și se poate analiza legitimitatea lor și, dacă nu sunt susținute de nevoi reale, pot fi eliminate. Asta se poate face într-un guvern de tranziție în maximum șase luni, un an. În plus, Guda recomandă nu doar digitalizarea Fiscului, ci și „depolitizarea ANAF și creșterea unei echipe acolo”, dar admite că este „un proces care necesită mai mult timp”. Și președintele asociației analiștilor financiari recomandă suprataxarea pensiilor speciale, însă vorbește și de posibilitatea anulării lor, cu argumentul că „nu sunt legate de principiul contributivității și nici nu avem bani de ele”. Desigur, marea provocare a momentului este bugetul pentru 2020, dar în paralel trebuie limitată evaziunea fiscală. Stimularea investițiilor este esențială pentru economie și trebuie abandonată efectiv violarea mediului de afaceri cu tot felul de nebunii”.

„Stabilitatea este esențială”, ne-a spus Ovidiu Chiorean, consultant financiar, specialist în fuziuni și achiziții bancare. Dacă un guvern nou încearcă să se joace cu fiscalitatea, nu ar fi un lucru bun. Să lase lucrurile așa, să nu se apuce să bricoleze, deoarece în actuala aritmetică parlamentară nu se știe dacă va fi votată vreo inițiativă și astfel ar injecta derută în economie”. Desigur, „controversata OUG 114 trebuie reparată, dar fără sprijin politic în parlament nu se poate face mare lucru”, a adăugat Chiorean. În actuala conjunctură economică, este esențială reducerea costurilor de operare. „Un guvern bine intenționat poate să opereze niște schimbări care să reducă de o manieră sustenabilă costurile.”

În esență, spune Chiorean, „economia are nevoie de stabilitate fiscală cu ce se poate repara din OUG 114, de reducerea costurilor prin comasarea ministerelor, o măsură oportună, de verificarea agențiilor, eliminarea sinecurilor și de digitalizarea până la nivel de comună chiar pentru că foarte multe costuri ale primăriilor vin din salarii. Primăriile din comune și din orașele mari au devenit instituții sociale, de clan, și apoi se miră că la finalul anului nu au bani”, a conchis Ovidiu Chiorean.

Comentariile celor trei economiști au un numitor comun: calmul, stabilitatea fiscală, depolitizarea și profesionalizarea instituțiilor publice sunt măsuri care pot susține economia într-un viitor ferit însă de crize externe. ■