La două săptămâni de la represiunea protestelor din Piața Victoriei, există încă multe nelămuriri în privința intervenției în forță a Jandarmeriei, ancheta asupra evenimentelor din 10 august fiind preluată de Parchetul General.

În tot acest timp, tensiunea la nivelul autorităților statului a crescut, au apărut atacuri și acuzații fără precedent între politicieni, iar un om a murit la zile distanță după ce a participat la miting.

386 de plângeri penale au fost înregistrate de Parchetul General în urma violențelor din Piața Victoriei, în marea majoritate fiind vorba despre protestatari, dar și despre câțiva jandarmi. Trei oameni se află în continuare internați după ce au fost răniți de grenadele care au fost folosite de Jandarmerie.

Un bărbat de 68 de ani, Ilie Gâzea, din Turnu Măgurele, a murit la Spitalul din Alexandria, la nouă zile după ce a participat la proteste. Ilie Gâzea suferea de hipertensiune și ulcer și i se făcuse rău în timpul serii de 10 august, fiind tratat de SMURD pentru o hemoragie puternică la nivelul nasului și al gurii. A plecat acasă, iar duminică noaptea a murit după ce a fost plimbat între spitalele din județul Teleorman.

Moartea lui Ilie Gâzea este investigată de parchetul local, iar autopsia pe care au făcut-o medicii spitalului din Alexandria a arătat că nu există o legătură între cauza morții și gazele lacrimogene folosite pentru înăbușirea protestelor. Institutul Medico-Legal urma, la ora închiderii ediției, să facă, la rândul său, un examen toxicologic.

Gazele interzise în război, permise împotriva protestatarilor

Departamentul pentru Situații de Urgență, din subordinea MAI, și Raed Arafat au anunțat că Ilie Gâzea nu a murit din cauza gazelor lacrimogene, iar afecțiunile cronice de care suferea nu au fost agravate de inhalarea gazelor.

Parchetul General a anunțat ce fel de muniție a fost folosită de Jandarmerie. Este vorba despre gaze lacrimogene neletale, „aflate în termen de garanție”. Au fost folosite două tipuri de gaze, denumite pe scurt CS și OC. Ambele sunt considerate arme chimice, care sunt interzise de Convenția armelor de la Geneva

în timpul războiului. Utilizarea lor este permisă însă de către forțele de ordine în intervențiile menite să oprească manifestațiile care degenerează.

Există o întreagă dezbatere pe marginea folosirii acestor gaze lacrimogene, care fac obiectul cercetărilor mai multor oameni de știință. De pildă, în Analele medicale ale Statelor Unite, a fost publicat în 2016 un studiu semnat de patru profesori de la diferite universități americane, între care se află Craig Rothernberg și Sven Eric-Jordt, profesori la Duke University of Medicine și, respectiv, Yale.

Aceștia au atras atenția asupra efectelor pe care le au CS și OC când sunt folosite în concentrații mari sau cu timp de expunere care depășește o oră. Studiul arată că s-au constatat decese și stări agravate ale sănătății la pacienții care sufereau de astm, afecțiuni pulmonare, hipertensiune și aritmie. De asemenea, studiul arată că nu s-au urmărit efectele asupra copiilor și ale femeilor însărcinate. În mod normal, efectele sunt afecțiuni de scurtă durată ale ochilor și ale căilor respiratorii și dermatite de contact. Același studiu face apel la autoritățile americane pentru a decide dacă mai pot fi folosite de forțele de ordine în SUA, din cauza înmulțirii cazurilor de deces în mai multe țări în care au fost folosite – Egipt (37 de cazuri), Turcia, Bahrein și Brazilia.

Muniția Jandarmilor
 Gaze lacrimogene CS (orto-clorobenzalmalanonitril) concentrație 1%
 OC (oleoresin-capsicum) concentrație 10%
 grenadă de mână cu efect iritant lacrimogen CS
 pulverizatoare de capacitate mărită 6,6 l cu substanță iritant lacrimogenă;
tipul substanței CS concentrație 1%;
 pulverizatoare de capacitate mai mică
 cartuș calibru 40 mm pentru armă lansator cu efect iritant lacrimogen, încărcătură cu efecte multiple iritant lacrimogene CS (fumigen, acustic, luminos, de consternare, de iluminare, cinetic, de antrenament).

Carmen Dan la Parlament

Ministrul de Interne, Carmen Dan, a fost audiată în Comisia de apărare a Camerei Deputaților, unde a afirmat că nu-și asumă nicio răspundere pentru violențele Jandarmilor. Ministrul a susținut că natura informațiilor pe care le conține raportul său de 90 de pagini este secretă și a cerut audiere fără presă. Parlamentarii opoziției au spus, după audiere, că nu s-a ajuns la nicio concluzie, în condițiile în care ministrul nu a răspuns la întrebări. Continuă să fie neclar cine a avut inițiativa evacuării în forță a pieței unde demonstrau pașnic 100.000 de oameni. Nu s-a lămurit de ce jandarmii nu aveau indicativele de recunoaștere la vedere pe căști și nici cine sunt responsabilii pentru violențe. Carmen Dan a spus că s-au identificat 10 jandarmi care ar fi exagerat cu agresiunile, dintr-un efectiv de 1.000 de militari înarmați până-n dinți care s-au năpustit asupra protestatarilor.

A fost sau n-a fost lovitură de stat?

De asemenea, nu este clar nici după explicațiile ministrului care sunt originile unora dintre explicațiile halucinante ale forțelor de ordine. Unde este mașina despre care s-a afirmat că ar fi fost încărcată cu sticle Molotov și care ar fi reprezentat motivul declanșării agresiunii de la ora 23. Cine a anunțat diferitele unități ale jandarmilor că ar fi doi morți în rândul acestor militari și cine a decis intervenția de la Springtime, unde s-a creat o ambuscadă?
În continuare nu există explicații pentru faptul că ministrul de Interne s-a plâns la zile distanță că nu ar fi avut informații de la SRI despre existența unor persoane violente în Piața Victoriei. Asta, în condițiile în care Jandarmeria a spus, a doua zi după reprimarea protestelor, că serviciile secrete trimiseseră date.

Parlamentarii opoziției au întrebat-o pe Carmen Dan dacă serviciile secrete s-au referit la eventualitatea unei lovituri de stat, așa cum au anunțat liderii PSD. Ministrul a spus că nu a fost vorba despre o lovitură de stat, ci despre intenția unor galerii ale echipelor de fotbal din Timișoara, Ploiești și București de a merge la proteste. Or, tocmai acuzația de lovitură de stat, care ar fi fost pregătită ca motiv al intervenției violente a Jandarmeriei, reprezintă una dintre cele mai grave probleme pe care le-a avut în aceste zile discursul public.
Fără dezbatere în Parlament

PNL a cerut convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară în perioada 20- 24 august pentru a dezbate în plen o moțiune simplă împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan, după violențele din 10 august din Piața Victoriei. De asemenea, pentru sesiunea extraordinară, opoziția ceruse constituirea unei comisii de anchetă privind violențele din Piața Victoriei. A strâns semnăturile cerute de regulament și s-a izbit de refuzul celor de la PSD. Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și-a delegat atribuțiile și nu s-a prezentat la Parlament.

Liderul liberalilor, Ludovic Orban, a spus că Liviu Dragnea a refuzat nejustificat să convoace sesiunea extraordinară care a fost solicitată de o treime dintre parlamentarii PNL și parlamentarii din celelalte partide din opoziție. „Am depus această solicitare pentru convocarea sesiunii extraordinare. Cel care trebuia să facă convocarea este președintele Camerei Deputaților”, a declarat luni în Parlament Ludovic Orban. Liderul PNL a criticat atitudinea lui Liviu Dragnea, spunând că refuzul de a convoca deputații în sesiune extraordinară arată că nu îi pasă de regulamente și de democrație și că fuge de responsabilități.

Dragnea este contestat în PSD

S-au înmulțit vocile care-i cer liderului PSD să demisioneze din fruntea partidului
Represiunea protestelor a iscat în PSD o tensiune care de data aceasta a depășit culoarele partidului. Ecaterina Andronescu, un lider cu 26 de ani vechime în partid, a cerut demisia din fruntea PSD a lui Liviu Dragnea. Inițial percepută ca un apropiat al lui Ion Iliescu, fostul ministru al Educației în mai multe guverne PSD este în acest moment unul dintre criticii la scenă deschisă ai lui Dragnea. Ea a publicat o scrisoare deschisă adresată membrilor partidului din care face parte în care arată că „ceea ce se întâmplă în acest moment în PSD și în țară nu este în regulă, s-a mers și s-a ajuns totuși prea departe, iar noi, cei din PSD, ca partid de guvernare, ne place sau nu, va trebui la un moment dat să decontăm absolut toate facturile acestei situații critice. Nu ne putem ascunde tot timpul de responsabilitate și să dăm vina pe alții.”

Propunerile Ecaterinei Andronescu

1. Să venim în cel mai scurt timp cu un prim-ministru și un guvern PSD de super profesioniști și să guvernăm țara.
2. Pentru binele României și pentru binele PSD-ului, președintele partidului trebuie să facă un pas în spate, să dea dovadă de responsabilitate și maturitate și să facă un act de mare curaj și demnitate politică și să se retragă din fruntea partidului.
Dacă lucrurile acestea nu se vor întâmpla acum, urgent, vom pierde guvernarea, iar noi ca partid vom ajunge la dezastru, iar în locul unui guvern PSD de profesioniști, pe care am putea să îl avem, ne vom trezi iar cu un guvern de amatori, cum am mai avut, iar țara, în an de Centenar, se va duce și ea înspre prăpastie, spre disperarea noastră și bucuria multora care nu ne vor puternici, uniți și consolidați în slujba României.

Solidarizare fără precedent

Scrisoarea Ecaterinei Andronescu a fost susținută public de mai mulți lideri PSD, între ei cei mai semnificativi fiind Mihai Tudose și Niculae Bădălău. De altfel, o filială întreagă, cea de la Brăila, controlată de fostul premier Tudose, a anunțat că dorește discutarea în interiorul PSD a solicitărilor lui Andronescu. Cel mai bun prilej ar urma să fie Comitetul Executiv, programat să se desfășoare la Neptun la finele lunii.

Andronescu a spus că se așteaptă la excluderea din partid și că a primit „sute de mesaje de sprijin” de la colegi. Un semnal că partidul este încordat a fost și refuzul celor mai multe filiale de a răspunde apelului lui Dragnea – să condamne public scrisoarea lui Andronescu.
Potrivit unor surse din partid, taberele se împart în acest moment în jurul lui Dragnea, pe de o parte, și în jurul lui Mihai Tudose. De altfel, Liviu Dragnea a avut în ultimele zile întâlniri cu șefi de filiale din Oltenia și sudul țării pentru a le testa fidelitatea. Se pare, potrivit acelorași surse, că în jurul lui Tudose se aglutinează și cei din Moldova, filiala de la Constanța și Timișoara. Tot în această perspectivă, Liviu Dragnea le-ar fi promis filialelor că vor căpăta portofolii importante la o remaniere a guvernului, dacă la Comitetul executiv vor vota împotriva criticilor săi.

Dragnea se prezintă ca țintă a unui atentat

După o tăcere de două săptămâni, liderul PSD a apărut într-un interviu televizat unde a susținut că în aprilie 2017 ar fi fost ținta unui atentat eșuat, care a sugerat că ar fi fost pus la cale de George Soros. Președintele Camerei Deputaților a pretins că ar fi existat patru bărbați străini care ar fi vrut să-l omoare, însă serviciile secrete ar fi dejucat planul. Afirmația năucitoare a liderului PSD nu a fost confirmată de Parchetul General, care a spus că nu investighează și nici nu a avut în cercetare o asemenea speță.

Cel mai probabil, Dragnea intenționează să ridice temperatura frustrărilor și a nemulțumirilor din PSD, prezentându-se ca victimă în fața propriului partid, hotărât s-o păstreze în funcție pe Viorica Dăncilă până în 2020. În afara partidului, Dragnea continuă să se răfuiască politic cu președintele Iohannis, pe care l-a amenințat din nou cu suspendarea și pe care l-a acuzat că s-ar afla la originea protestelor din 10 august.