Efectele modificărilor fiscale asupra economiei românești

296
Bogdan Teodorovici. Foto: Agerpres.

Compania de consultanță PwC România a analizat măsurile fiscale propuse de guvern prin ordonanța de urgență aflată în dezbatere publică. Schimbările legislative vor avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri.

”Într-un context global deloc favorabil, în care investitorii sunt foarte precauți și ostili la orice fel de riscuri, recentele mãsuri anunțate de autoritãți riscã sã afecteze competitivitatea României. În astfel de circumstanțe, stabilitatea și predictibilitatea legislativã sunt regulile de bazã. De aceea, ar fi fost de dorit ca adoptarea unor mãsuri fiscale de o asemenea importanțã sã fie discutatã din timp cu mediul de afaceri și cu restul partenerilor sociali și sã fie precedatã de un studiu temeinic de impact, în așa fel încât sã existe o imagine clarã a efectelor pe termen mediu și lung în plan economic și social. Încã nu este prea târziu pentru o astfel de analizã și pentru o consultare realã a mediului de afaceri”, a precizat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

 

Taxa pe activele financiare

 

Începând cu data de 1 ianuarie 2019 se instituie o taxa “pe lãcomie” aplicabilã instituțiilor financiar-bancare (e.g. bãnci, IFN-uri, instituții de platã), în situația în care media trimestrialã ROBOR depãșește pragul de referințã 1,5 %. Aceasta taxã se va plãti trimestrial prin aplicarea a 4 cote progresive de 0.2%,0.4%, 0.6% si 0.9% asupra activelor contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, în funcție de nivelul ROBOR. Cota de 0.9% poate sã fie majoratã progresiv în cazul în care media trimestrialã ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referințã. Taxa reprezintã cheltuialã deductibilã în calculul impozitului pe profit pentru bãnci.

 

La acest moment, așa cum este redactatã propunerea legislativã privind instituirea unei taxe pe activele bancare, indicã faptul cã aceasta ar urma sã fie perceputã trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea cã aceasta va fi plãtitã de 4 ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat. La actualul nivel al dobânzilor interbancare ROBOR, aceastã taxã s-ar putea ridica la un nivel de 3,6% anual, în condițiile în care valoarea activelor nete ale bãncilor era de 445 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii septembrie, conform datelor BNR – aceasta ar rezulta în încasãri de 16 miliarde de lei.

 

Totuși, estimãrile autoritãților din nota de fundamentare a proiectului de Ordonanțã de Urgențã vorbesc despre venituri anuale de 3,6 miliarde de lei din aplicarea acestei taxe în sectorul bancar, ceea ce indicã faptul cã autoritãțile mizeazã totuși pe perceperea taxei o singurã datã pe an sau la un nivel al dobânzilor ROBOR semnificativ sub cel înregistrat în prezent în piața bancarã.

 

”În afarã de modul de percepere al taxei, care ar trebui lãmurit, nu este clar mecanismul prin care autoritãțile au fixat nivelul de 1,5% al dobânzilor ROBOR ca fiind unul rezonabil, în vreme ce cotațiile peste acest plafon ar fi considerate excesive și ar fi taxate în mod progresiv. Stabilirea unui astfel de plafon poate denatura libera concurențã de pe piața interbancarã putând sã se constituie într-un mecanism de fixare a prețurilor”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanțã Fiscalã și Juridicã, PwC România.

 

Nivelul la care a fost stabilitã aceastã taxã este cel mai ridicat din Uniunea Europeanã (în condițiile actuale ale dobânzilor interbancare), în celelalte state membre în care se aplicã o astfel de taxã (Ungaria, Polonia, Austria, Marea Britanie), nivelul este semnificativ mai scãzut și taxa nu este gânditã în sistem progresiv.

 

”Un alt element de incertitudine îl reprezintã impactul impunerii unei astfel de taxe asupra creditãrii, asupra costurilor finanțãrii, atât pentru companii, cât și pentru cetãțeni și pentru stat în definitiv. Nu este clar în ce mãsurã un astfel de nivel ridicat al taxei pe activele financiare este suportabil pentru bãncile de talie mai micã sau pentru IFN-uri. Aplicarea acesteia ar putea avea un impact negativ asupra perspectivelor de creștere economicã ale țãrii și poate conduce la scãderea intermedierii financiare, în condițiile în care România are unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere financiarã din Uniunea Europeanã”, a arãtat Diana Coroabã, Partener, Liderul Echipei de Consultanțã Fiscalã pentru sectorul Serviciilor Financiare, PwC România.

 

Modificãri în sectorul Telecomunicațiilor

 

Se instituie un prag minim al taxei de licențã într-un procent de 4% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistratã la nivelul ramurii CAEN în care se încadreazã activitatea de comunicații electronice (pentru comunicații mobile de generația a doua și a treia) și într-un procent de 2% (pentru comunicații mobile de generația a cincea), multiplicat cu numãrul de ani pentru care se acordã licența. O alta modificare adusã se refera la stabilirea tarifului de monitorizare (taxa administrativa) la o valoare de 3% din cifra de afaceri (de aproximativ 7 ori mai mult fațã de nivelul actual de 0.4%).

 

Fațã de aceste modificãri, subliniem faptul cã, potrivit Directivei Europene 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, furnizorilor de servicii de comunicații electronice le pot fi impuse taxe administrative în vederea finanțãrii activitãților autoritãții naționale de reglementare în domeniul gestionãrii sistemului de autorizare și al acordãrii dreptului de utilizare, dar numai dacã aceste taxe sunt limitate la acoperirea costurilor administrative efective.

 

”Considerãm ca o atare modificare, nealiniatã cu prevederile Directivei, ar putea atrage declanșarea unei proceduri de infringement de cãtre Comisia Europeanã asupra României, din moment ce un procent atât de ridicat nu credem ca ar putea fi realmente justificat de valoarea costurilor administrative ale autoritãților naționale de reglementare, a precizat Manuela Guia, Partener, D&B David și Baias.

 

Modificãri în sectorul energetic

 

Contribuția bãneascã perceputã de la operatori economici care desfãºoarã activitãți în domeniul energiei electrice ºi termice este egalã cu 3% din cifra de afaceri realizatã de aceștia. Pana acum aceasta era stabilita prin Ordin ANRE, iar contribuția maximã in anul 2018 a fost de 0,1% din cifra de afaceri realizatã.

 

De asemenea, se impune plafonarea prețurilor la gazele naturale nivelul de 68 lei/MWh și menținerea la acest nivel pânã în februarie 2022, lucru ce contravine legislației europene privind liberalizarea prețurilor.

 

”Vorbim despre o creștere de 30 de ori a contribuției percepute pentru operatorii economici din domeniul energiei electrice și termice, ceea ce reprezinta o majorare semnificativã, care va avea un impact negativ asupra activitãții acestora. Însã, deși legea vorbește de perceperea unei contribuții, nu este clar dacã în substanțã, prin introducerea unei astfel de mãsuri legislative, nu se instituie în fapt un impozit pe cifra de afaceri a operatorilor din domeniu, fapt ce ar putea contraveni prevederilor Directivei Europene privind TVA”, a precizat Andreea Mitirițã, Partener, Lider al Echipei de Servicii de Consultanțã Fiscalã pentru Sectorul Energetic, PwC România.

 

”În ceea ce privește plafonarea prețurilor la gaze naturale, dincolo de faptul cã aceasta contravine legislației europene care dã posibilitatea Statelor Membre sã introducã astfel de mãsuri numai în anumite condiții și pe perioade nu mai lungi de 6 luni, trebuie vãzut care va fi impactul asupra sectorului, în condițiile în care un astfel de preț s-ar putea sã facã neatractive din punct de vedere financiar investițiile, atât în susținerea exploatãrilor onshore, care fiind la un nivel ridicat de maturitate necesitã investiții semnificative pentru creșterea gradului de recuperare, dar mai ales a investițiilor în exploatarea zãcãmintelor offshore, care s-ar putea sã fie amânate de operatorii din domeniu în așteptarea unui cadru fiscal mai propice demarãrii acestor investiții, afectând astfel securitatea energeticã a țãrii pe termen lung”, a declarat Andreea Mitirițã.

 

De asemenea, se precizeazã cã diferențele de costuri de achiziție ale furnizorilor pentru anii 2018 si 2019, nerecuperate din prețurile practicate, se vor recupera pânã la data de 30.06.2022, conform reglementãrilor ANRE. Cu alte cuvinte, furnizorii care s-au aprovizionat deja la un preț mai mare vor subvenționa noul preț plafonat din surse proprii, urmând ca pierderile sa fie recuperate, în cel mai bun caz, în termen de trei ani de acum încolo.

 

Pilonul II de pensii

 

Participanții la fondurile de pensii se pot retrage anticipat dupã 5 ani de cotizare la acel fond. În cazul în care retragerea are loc înainte de pensionare, în momentul transferãrii activelor se va percepe un comision de 2%.

 

Se modificã și capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii, care în prezent era stabilit la 4 milioane euro, acesta fiind acum calculat ca procent din valoarea contribuțiilor (5% dacã valoarea contribuțiilor este sub 100 milioane Euro; 7% pentru o valoare intre 100 milioane Euro și 500 milioane Euro; 10% pentru o valoare mai mare de 500 milioane euro).  Nu este clar în prezent care este baza de calcul pentru capitalul social, întrucât Ordonanța nu menționeazã care sunt contribuțiile care se vor lua în considerare la calculul acestuia.

 

Comisionul de administrare plafonat în prezent la 2.25% este redus la 1%.

 

”Aceste modificãri ale sistemului de funcționare a Pilonului II pot schimba în mod radical parametrii financiari în care opereazã fondurile private de pensii, afectând planurile acestora de afaceri. Or în aceste condiții, este de vãzut dacã nu cumva vor exista investitori care sã se simtã lezați și sã se adreseze curților de arbitraj internaționale, invocând clauzele din acordurile bilaterale semnate de România de protejare a investițiilor strãine, precum în cazul unor spețe recente pierdute de țara noastrã”, a precizat Daniel Anghel.

 

Importante modificãri aduse Codului de procedurã fiscalã în privința accesului organelor fiscale la informații referitoare la contribuabili

 

Entitãțile care au obligații de raportare conform legislației pentru prevenirea și combaterea spãlãrii banilor și finanțãrii terorismului vor fi obligate sa comunice, la cerere, informații și cãtre organul fiscal central detalii referitoare la procedurile adoptate pentru respectarea acestei legislații, monitorizarea relației de afaceri cu parteneri contractuali și respectiv evidențele tranzacțiilor derulate.

 

”Trebuie sã ne așteptãm, deci, ca de acum înainte inspectorii ANAF sã solicite și informații legate de respectarea legislației pentru combaterea spãlãrii banilor de la entitãțile care au aceastã obligație de raportare cãtre Oficiul pentru Combaterea Spãlãrii Banilor, la care nu aveau acces pânã în prezent, iar aceasta ar putea sã ofere organelor fiscale o perspectivã diferitã a operațiunilor pe care le analizeazã, ceea ce ar putea avea consecințe fiscale semnificative pentru contribuabili”, a declarat Dan Dascãlu, Partener, D&B David și Baias.

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele