Evitarea escaldarării situaţiei, retinţerea și întoarcerea la masa negocierilor. Miniștrii de Externe ai UE s-au întâlnit în mod extraordinar, vineri, la Bruxelles, pentru a discuta despre evenimentele din ultimele zece zile din Orientul Mijlociu, despre impactul și consecințele acestora, atât în zonă, cât și în Europa. Atacul care l-a ucis pe generalul Soleimani, represaliile Teheranului și accidentul aeronavei ucrainene au generat un climat de instabilitate, îngrijorare şi de pericol. Și ei au expus, de asemenea, punctele slabe ale unei Uniuni Europene care ajunge târziu, prost și cu mai multe voci la o nouă criză.

În urmă cu două zile, Donald Trump a cerut Regatului Unit, Franței, Germaniei și celorlalți semnatari ai JCPOA, Acordul nuclear din 2015 cu Iranul, să rupă brusc ceea ce a mai rămas din pact, după retragerea unilaterală a Statelor Unite. Totuși, miniștrii europeni au convenit să încerce să mențină pe linia de plutire ceea ce ei cred că este încă cea mai bună și aproape singura cale de a evita proliferarea nucleară și de a menține pacea și stabilitatea în regiune.

“Regiunea nu își poate permite un alt război. Solicităm o reducere urgentă a tensiunii și o maximă reţinere a tuturor părţilor. Criza pune în pericol ani de stabilizare, cu implicații pentru coaliția globală împotriva Statului Islamic (ISIS). Rămânem angajaţi în păstrarea planului de acțiune cuprinzător. Datorită acordului, Iranul nu este o putere nucleară. Este în interesul nostru să păstrăm planul de acțiune atât cât putem. Regretăm decizia Statelor Unite de a se retrage, dar credem că este esențială pentru arhitectura de non-proliferare și critică pentru stabilitatea regiunii”, a declarat reprezentantul UE pentru Politica externă, Josep Borrell, vineri seară, după aproape cinci ore de întâlnire.

La sosirea sa, participanții și-au exprimat îngrijorarea. Ei știu că zona este un butoi cu pulbere și că orice pas greșit poate provoca haos. “În ultimele 48 de ore am observat o oarecare reducere a tensiunilor în regiune. Trebuie să ne bazăm pe asta și să reducem escaladarea și tensiunile ulterioare. Nimeni nu este interesat să aibă un nou conflict în Orientul Mijlociu”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg . “Dacă vor continua să încalce Acordul de la Viena, atunci da, într-o perioadă destul de scurtă de timp, între un an și doi ani, ar putea avea acces la o armă nucleară, ceea ce nu este o opțiune”, a explicat ministrul de Externe francez, Yves Le Drian.

Tot în această săptămână, Borrell a întâmpinat mai multe probleme. “Nu a fost un început ușor de an” , a spus el la sosirea la Consiliu. Parțial din cauza provocărilor și parțial din cauza binecunoscutei lipse de coordonare dintre cei 28. Exemplul cel mai clar este că în câteva zile președintele Consiliului, Charles Michel, a încercat să-și asume un rol de conducere sau cu mai multă importanță decât îi corespunde teoretic. Și pe de altă parte, încercări eșuate precum cea a Italiei, încercând să se ocupe de afacerea libiană și eşuând, cu un fiasco diplomatic la Roma cu liderii africani confruntați.

Fără o declarație finală, întrucât a fost o întâlnire informală, și fără a aduce ceva nou, Borrell a rămas pe aceeaşi linie în aceste zile. “Solicităm Iranului să se întoarcă la respectarea deplină fără întârziere” a acordului, a cerut el. “Avem încredere în Agenția Internațională pentru Energie Atomică pentru a continua monitorizarea activităților iraniene. Credem în capacitatea agenției de a monitoriza toate activitățile din domeniul nuclear”, a spus el.

Pentru înaltul reprezentant, “situația are o dimensiune regională care necesită o decizie politică regională. Miniștrii mi-au dat un mandat puternic pentru a intensifica eforturile diplomatice cu toate părțile, inclusiv cu Iranul, pentru a realiza dezescaladarea, pentru a sprijini dialogul și promovarea unei soluții politice”, a explicat Borrell.

În acest context, UE va continua să ajute Irakul “din mai multe puncte de vedere. Instruire militară, ajutor economic, securitate. Trebuie să evităm o spirală de violență care creează o situație foarte periculoasă pentru toți și distruge ani de eforturi pentru reconstruirea țării. Ușa este deschisă pentru mai multe lucrări pentru implementarea mandatului”, a punctat el.

În privința avionului ucrainean, înaltul reprezentant a preferat să fie mai prudent decât conducătorii Statelor Unite, Canadei sau Olandei. “Nu există nicio știre pe care să o împărtășesc despre accidentul de avion. Toate ipotezele sunt deschise, se investighează. Anchetatorii trebuie să își facă treaba. Nu știu încă cum au stat lucrurile. Știu că există lideri care au avansat posibilitatea ca acesta să nu fie un accident, dar ar fi iresponsabil să spun ceva fără informații concrete”, a adăugat Borrell.

În cadrul ședinței, subiectul a fost discutat, iar spaniolul însuși a recunoscut că a auzit diferite posibilități, dar a insistat că nu le poate împărtăși.

Articol de Pablo R. Suanzes/ Traducerea: Rodezia Costea/rcostea

Sursa: RADOR