Elemente-cheie ale OUG 19/2019

5 minute de lectură

Controversata Ordonanță de Urgență 114, care a luat prin surprindere mediul de afaceri românesc la finalul anului trecut, a suferit unele modificări de substanță, în spațiul care afecta piața financiară, dar menține o temperatură înaltă a incertitudinilor.  Autoritățile de la București au modificat unele prevederi cheie ale OUG 114 sub presiunea termenului limită dat de Standard & Poor’s în ultimul raport de țară, din 15 martie 2019. Agenția de rating menționa, în special, efectele negative ale ordonanței asupra eficacității politicii monetare, dar și asupra pieței financiare românești.


Astfel, în 29 martie 2019, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență 19/2019 care modifica prevederi ale OUG 114/2019, în care capitolul dedicat taxei pe activele bancare a fost rescris, noile formulări redimensionând nivelul taxei, reconstruind algoritmul de calcul al acesteia și recalibrând aplicarea.

Scade taxa pe active bancare

Taxa pe activele bancare a fost redusă de la o valoare de 1,2% (la valoarea actuală a ROBOR) la 0,4% pentru băncile cu o cotă de piață de peste 1%, și la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață sub 1%. Mai mult, OUG 19 prevede faptul că, în cazul în care taxa într-un anumit an este superioară profitului realizat de banca-subiect al taxei pe active, taxa nu poate depăși nivelul profitului. De la aplicarea acestei taxe sunt excluse activele care au legătură cu administrația publică (ex. titluri de stat), tranzacțiile de pe piața interbancară, tranzacțiile cu Banca Națională a României, precum și numerarul aflat în bănci. Această taxă poate fi redusă în cazul în care creditele neguvernamentale acordate de la un an la altul se majorează, precum și în cazul în care banca reduce marja între dobânzile active și cele pasive în lei.

Redefinirea ecuației de calcul

Taxa pe activele bancare a fost separată de ratele de dobândă de piața monetară ROBOR. Mai mult, pentru creditele noi, a fost definit un nou indice de rată variabilă pentru lei, o rată de dobândă ce este calculată pe baza tranzacțiilor realizate pe piața interbancară.

Stimulent pentru import

Au apărut modificări în ceea ce privește plafonările de prețuri și taxa pe cifra de afaceri în sectorul energetic. Astfel, a fost eliminată taxa pe cifra de afaceri pentru producerea de energie pe bază de cărbune. Fiind exclusă taxa doar pentru o anumită componentă a pieței energetice, există riscul de contestare a acestei măsuri, invocându-se legislația europeană privind competiția. De asemenea, în ceea ce privește prețurile administrate, acestea au rămas valabile doar pentru consumatorii casnici și pentru producția locală. Mai mult, noua ordonanță prevede livrarea cu prioritate a producției interne (de gaze naturale) către consumatorii individuali. Consecințele acestor măsuri sunt: stimulente reduse pentru companii de a investi în dezvoltarea producției locale datorită penalizării prin preț a vânzării producției locale. Astfel, companiile sunt stimulate să importe gazul natural, fapt deja observat în primele luni ale anului. Mai mult, taxa pe cifra de afaceri va acționa în sensul creșterii prețurilor, pentru că orice taxă indirectă, mai devreme sau mai târziu, este încorporată în prețul de vânzare al produselor. Cum prețurile sunt plafonate pentru consumatorii individuali, probabil acestea vor crește pentru consumatorii industriali. Prin urmare, se va manifesta un efect de runda a doua asupra ratei inflației.

OUG 114 a introdus taxe pe cifra de afaceri pentru companiile telecom. Aceste taxe au rămas în vigoare. Însă, de la începutul anului 2019, aceste taxe au început deja să fie incluse în prețurile practicate de companiile telekom.

În ceea ce privește Pilonul II de pensii private, prevederile OUG 114 aduc o combinație de două măsuri: reducerea drastică a veniturilor administratorilor de fonduri private de pensii și majorarea puternică a cerințelor de capital a administratorilor fondurilor de pensii private Pilon II.

Reducerea veniturilor administratorilor s-a realizat prin plafonarea la 1% (de la 2,5%) a comisionului aplicat contribuțiilor lunare. Însă cea mai mare parte a acestui comision este direcționată către instituții ale statului: 0,5% este direcționat către Casa Națională de Pensii, iar 0,3% către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Astfel, administratorul fondului de pensii Pilon II rămâne doar cu 0,2% din comisionul aplicat. Din acest comision trebuie să suporte cheltuielile de administrare, precum și costul tranzacțiilor necesare în administrarea portofoliului fondului de pensii. În același timp, cerințele de capital au crescut puternic, până la 10% din contribuții.

OUG 19/2019 doar a amânat până la 31 decembrie 2019 data până la care administratorii fondurilor private de pensii Pilon II pot constitui cerințele de capital. Ca urmare, există un risc ridicat ca activitatea de administrare a fondurilor de pensii să devină neviabilă economic pentru anumiți administratori, iar aceștia să se retragă din România. În acest caz, consecințele vor fi negative pentru viitorii pensionari, având în vedere că Fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat, de la data fondării lor, randamente substanțiale pentru contributori.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele