Decizia administrației americane de a pune capăt excepțiilor de la embargoul împotriva Iranului a mărit prețurile petrolului, a urcat cotațiile acțiunilor petroliere la burse și a injectat o aversiune față de risc a piețelor financiare în raport cu economiile emergente asiatice.
Casa Albă a anunțat luni, prin intermediul unui comunicat, că președintele Donald Trump „a decis să nu prelungească“ scutirile de la sancțiunile impuse pentru achiziția de petrol iranian după data expirării acestora, în luna mai. Nu a fost deci o surpriză pentru piața financiară, de vreme ce limita de șase luni acordată scutirilor expira la 1 mai. Totuși, decizia amplifică oarecum tensiunile deja existente pe piața petrolului, provocate atât de reducerea producției de către țările membre OPEC și Rusia, cât și de tensiunile din Venezuela, un alt mare exportator.
Cele mai puternice economii din Asia, China și India sunt astfel nevoite să găsească surse alternative de petrol, iar reacțiile nu s-au lăsat așteptate, în special din partea Chinei, principalul importator de petrol iranian.
Kudlow, contrazis de piață
„Nu văd niciun impact palpabil. Lumea este inundată de petrol”, a comentat Larry Kudlow, consilierul economic al Casei Albe la Clubul Național al Presei din Washington. Piețele financiare l-au contrazis instantaneu. Cotațiile petrolului american, WTI, au urcat cu 2,5% luni, imediat după anunțarea deciziei SUA de încetare a excepțiilor temporare de nerespectare a sancțiunilor împotriva Iranului.
Cotațiile petrolului Brent au urcat cu 3%, până la 74,50 de dolari pe baril. Niciun impact? Previziunile analiștilor pieței îl contrazic și ele pe Kudlow: economiștii băncii Barclays estimează o urcare a cotațiilor petrolului cu cel puțin până la 5 dolari pe baril, dacă Iranul nu mai vinde petrol.
China și India, afectate
Administrația Trump a reintrodus, anul trecut, sancțiuni asupra industriei petroliere a Iranului, după ce autoritățile de la Teheran au retras țara din acordul nuclear.
Însă SUA au exceptat imediat de la obligativitatea respectării sancțiunilor opt dintre cei mai mari clienți ai Iranului, cărora le-a recomandat o limitare a importurilor de petrol: China, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Italia, Grecia și Turcia. Taiwan, Italia și Grecia, deși au avut posibilitatea să importe petrol iranian, nu au făcut-o în ultimele șase luni, așa încât decizia nu le va afecta.
Potrivit informațiilor de pe piața financiară, Japonia și Coreea de Sud au deja surse alternative de petrol. Turcia își poate amplifica însă divergențele cu Statele Unite, avertizează analiștii.
Exportul, redus la o treime
După impunerea sancțiunilor de către SUA, exporturile de petrol iranian s-au redus dramatic, de la 3 milioane de barili pe zi, cât erau înainte de sancțiunile din noiembrie, până la 1 milion de barili, potrivit unor estimări ale analiștilor de la Refinitiv. Cu o producție de 3 milioane de barili pe zi, Iranul era al patrulea exportator de petrol din lume. Scăderea ofertei de petrol pune sub presiune cotațiile petrolului, mai ales că statele membre OPEC s-ar putea folosi de argumentul unei cote deja stabilite de producție, o creștere a prețurilor aurului negru fiind foarte convenabilă pentru acestea.
În plus, Iranul a amenințat că va bloca strâmtoarea Ormuz, un traseu clasic al exporturilor de petrol din regiune. Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii, în timp ce coasta sudică aparține Emiratelor Arabe Unite și exclavei Musandam a Omanului.
Rezultatul a fost o ascensiune a cotațiilor la termen ale petrolului și injectarea unei aversiuni față de risc în piețele financiare, în mod special față de economiile emergente din Asia.
China a reacționat imediat față de eliminarea excepțiilor, măsură ce ar putea să accentueze incertitudinile pe piața petrolului. „China se opune sancțiunilor unilaterale“, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Geng Shuang, citat de CNN. „Cooperarea noastră cu Iranul este una deschisă, transparentă, legală și legitimă, astfel că ar trebui respectată“, a adăugat oficialul.
Taiwan, Italia și Grecia au avut derogări pentru ultimele șase luni, dar nu le-au folosit. Aceste țări nu au importat petrolul iranian și, prin urmare, sfârșitul scutirilor înseamnă puțin. Japonia și Coreea de Sud au aliniat deja alternative, conform rapoartelor. Pentru Turcia, impunerea embargoului ar putea fi un alt punct de amplificare a divergențelor cu SUA.
Desigur, piața știe că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar putea să suplimenteze, fără probleme, cantitatea de petrol pe care o inhibă sancțiunile SUA, dar, deocamdată, saudiții spun prudent că vor mări producția, dacă va fi cerere și dacă va exista un preț echilibrat al aurului negru. Cu certitudine, la următoarea reuniune a OPEC, care va avea loc în iunie, chestiunea stimulării producției de petrol va figura pe agenda decidenților.