Europa Ursulei von der Leyen

138
epa07719858 German Defense Minister Ursula von der Leyen and nominated President of the European Commission delivers her statement at the European Parliament in Strasbourg, France, 16 July 2019. EPA/PATRICK SEEGER
5 minute de lectură

N-ar fi fost chiar sfârșitul Europei, așa cum preziceau adepții scenariilor catastrofice, dar este cert că instituțiile europene ar fi intrat într-o criză care ar fi săpat mult la credibilitatea proiectului și ar fi dat apă la moară extremiștilor.

Cei pasionați de istorie contrafactuală au acum ocazia să ne spună ce s-ar fi întâmplat dacă Ursulei von der Leyen i-ar fi lipsit nouă voturi, marți, în hemiciclul de la Strasbourg.

Dar, acum, lucrurile sunt clare: ea a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul cetățean german, după 52 de ani, aflat în fruntea executivului de la Bruxelles. Ea a fost aleasă cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, avea nevoie de cel puțin 374 de voturi în favoarea sa. Au fost mai puține voturi decât primise, acum cinci ani, luxemburghezul Jean-Claude Juncker: 422 pentru, 250 împotrivă, 47 de abțineri.

Rezultatul a fost incert până la sfârșit, chiar dacă succesul germanei începea să se profileze, odată ce grupurile S&D (socialiștii) și Renew Europe își anunțaseră susținerea, alături, evident, de formațiunea candidatei germane, PPE.

Au fost dezbateri de peste cinci ore în hemiciclu, care au urmat negocierilor-maraton dintre șefii de state sau de guverne. Ceea ce ilustrează, încă o dată, fragmentarea politică din Parlamentul European și prefigurează o viață grea pentru viitoarea președintă a Comisiei. Va fi nevoie de negocieri intense, îndelungate și extrem de complicate între Comisie, Parlament și Consiliu, pentru ca programul executivului de la Bruxelles să poată fi pus în practică. Dacă despre Comisia Juncker s-a spus că este una politică, atunci cea a Ursulei von der Leyen va fi cu mult mai politică.

Greu de spus dacă au existat trădări și de unde anume au venit ele, după cum este la fel de greu de spus dacă voturile obținute de Ursula von der Leyen au venit „din zonele corecte”. Cu alte cuvinte, votul fiind secret, nu putem ști cu adevărat, în acest moment, dacă președinta Comisiei este sau nu la mâna ungurului Orban, a polonezilor din PiS sau a altora ca ei.

În fața unui parlament atât de fragmentat, Ursula von der Leyen nu a avut altă șansă decât aceea de a face promisiuni în toate direcțiile: un salariu minim european, idee dragă lui Emmanuel Macron, un nou mecanism pentru statul de drept – idee populară printre… populari, posibilitatea extinderii procesului Brexit, acordarea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, liste transnaționale pentru alegerile europene, egalitate de gen în Comisia Europeană. De asemenea, ea a promis taxarea giganților internetului, idee care este, deocamdată, foarte aproape de a deveni lege doar în Franța, în timp ce consensul european în această chestiune nu a putut fi obținut. Danemarca, Irlanda, Suedia și Finlanda s-au opus, dar iată că Bruxelles intenționează să redeschidă dosarul, spre disperarea Casei Albe, care a promis măsuri de răspuns.

„În cazul în care giganții tehnologici fac profituri uriașe în Europa, asta e bine, pentru că suntem o piață deschisă și ne place concurența. Dar dacă aceștia realizează aceste profituri beneficiind de sistemul nostru educațional, de lucrătorii calificați, de infrastructura noastră și de securitatea noastră socială, dacă este așa, atunci nu este acceptabil să obțină profituri, în timp ce abia își plătesc taxele pentru că speculează sistemul fiscal. Dacă doresc să beneficieze, trebuie să împartă povara”, a spus ea în fața deputaților europeni.

O altă promisiune importantă: revenirea la Spațiul Schengen, ca zonă a liberei circulații, o agenție europeană de supraveghere a frontierelor și de coastă și crearea unui sistem unitar de răspuns la criza migrației, bazat pe solidaritate.

Europa Ursulei von der Leyen este una multilateralistă, susținătoare a libertății comerțului și care se dorește un lider global în materie de ecologie.

„Provocarea noastră cea mai urgentă este să menținem planeta noastră sănătoasă. Aceasta este cea mai mare responsabilitate și oportunitate a timpurilor noastre. Vreau ca Europa să devină primul continent neutru din punctul de vedere al climei în lume, până în 2050. Pentru a face acest lucru, trebuie să luăm măsuri îndrăznețe împreună. Scopul nostru actual de reducere a emisiilor cu 40%, până în 2030, nu este suficient”, a spus Ursula von der Leyen în Parlamentul European.

Europa Ursulei von der Leyen este și una care menține puternice legături atlantice.

 „Piatra de temelie a apărării noastre colective va fi întotdeauna NATO. Vom rămâne transatlantici și trebuie să devenim mai europeni. De aceea, am creat Uniunea Europeană a Apărării. Activitatea noastră pentru Uniunea Europeană de Securitate și Apărare este încorporată într-o securitate globală. Stabilitatea vine întotdeauna cu diplomație, reconciliere și reconstrucție”, le-a transmis ea europarlamentarilor.

Candidata germană a mizat pe ceea ce-i unește pe cei aproape trei sferturi dintre europeni care, la 26 mai, au votat pentru partidele care, într-un fel sau altul, susțin proiectul european. Dar partea cu adevărat grea, a negocierii fiecărei măsuri, de-abia începe.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele