Amintirea postărilor trecute

Ediția tipărită | Statele Unite – 2 februarie 2019 | SAN FRANCISCO



PE 4 FEBRUARIE 2004 s-a născut un tânăr website cu un banner azuriu. Fondat într-un cămin studențesc de la Harvard, TheFacebook.com se hrănea din dorința instinctivă a oamenilor de a vedea și de a fi văzuți. Puțini au ghicit cât de mare va fi succesul său. În 2008, Rupert Murdoch, mogulul de presă care cumpărase rivalul său pe rețelele sociale, MySpace, spunea despre Facebook că este „favoritul lunii”; anul următor, această revistă avertiza într-un articol despre Facebook că „este îngrozitor de ușor precum ceva care pare «următorul succes» să fie depășit de următorul”.

Facebook a reușit însă să rămână în vârf, împrăștiindu-se ca focul peste întreaga Americă și în lume și cumpărându-și concurenții, inclusiv aplicația de împărtășire a fotografiilor, Instagram, și firma de mesagerie WhatsApp. Aproximativ două treimi din adulții americani folosesc rețeaua sa socială originală. La momentul culminant, utilizatorul mediu petrecea aproape o oră pe zi pe platformele Facebook. Puține companii au exercitat o influență atât de puternică asupra societății, schimbând obișnuințele de comunicare ale oamenilor, aducând împreună contactele pierdute, orientându-le percepția despre evenimentele globale și redefinind sensul cuvântului „prieten”. „Din când în când, apar schimbări în tehnologie care sunt atât de profunde, încât există un înainte și un an după. Facebook este una dintre acestea”, spune Roger McNamee, autorul cărții în curs de publicare intitulate „Zucked”.

WASHINGTON, DC – APRIL 10: 100 life-sized cutouts of Facebook CEO Mark Zuckerberg sit on the lawn of the U.S. Capitol on April 10, 2018 in Washington, DC. The advocacy group Avaaz placed the cutouts on the lawn to bring attention to the alleged hundreds of millions of fake accounts still spreading disinformation on Facebook ahead of Zuckerberg’s hearing before the Senate Commerce, Science, and Transportation and Senate Judiciary Comittees. (Photo by Zach Gibson/Getty Images)

Aniversările sunt ocazii pentru reflecție. În cei 15 ani de la crearea sa, Facebook a schimbat America în trei moduri remarcabile. În primul rând, a dat formă la ceea ce înseamnă și la sentimentul de a fi tânăr. Compania a făcut asta în două rânduri: o dată, prin rețeaua sa socială reprezentativă, care a devenit loc de întâlnire favorit și adicția studenților și elevilor de liceu la mijlocul anilor 2000, și, din nou, cu Instagram, care este drogul digital de bază pentru succesorii lor de azi, împreună cu aplicația rivală Snapchat.

Compania a promovat o „eu-conomie” virtuală, în care oamenii își (supra)împărtășesc sentimentele, fotografiile și comentariile. Unii acuză Facebook de difuzarea narcisismului adolescentin și pentru intervalele scurte de atenție. Alții spun că creează panică, depresie și nesiguranță. Cercetătorii au arătat că aceia care petrec mai mult timp pe Facebook vor gândi probabil că altor oameni le merge mai bine decât lor și că viața nu este fair.

Efectele de durată ale rețelelor sociale, și ale Facebook în particular, asupra psihicului tinerilor nu vor fi înțelese ani buni, dar este clar că Facebook a schimbat interacțiunea umană. La distanța liniștitoare a unui ecran, hărțuirea pe rețelele sociale a devenit cumplit de comună; aproximativ 59% dintre adolescenții americani spun că au fost agresați sau hărțuiți online. Potrivit unui studiu efectuat de Common Sense Media, o organizație nonprofit, în 2012, aproape jumătate din cei în vârstă de 13 până la 17 ani au spus că modul lor favorit de a comunica cu prietenii este în persoană. Azi, doar 32% simt așa, iar 35% preferă mesageria digitală.

În al doilea rând, Facebook a schimbat atitudinile față de viața privată. Rețeaua socială prosperă prin încredere. După lansarea Facebook, oamenii s-au simțit confortabili pentru prima dată cu împărtășirea detaliilor intime online, inclusiv a numărului lor de telefon, a statutului lor de relații, a ceea ce le place și le displace, a locației lor și a mai multor date, deoarece ei considerau că pot controla cine are acces la asta. Utilizatorii erau vag conștienți de faptul că Facebook începea să facă avere din exploatarea acestor date și vânzarea accesului la publicitari către tipuri specifice de utilizatori, dar în mare parte nu au obiectat.

Opiniile despre viața privată pot să se schimbe din nou în privința Facebook, dar de data asta în sens contrar. Scandalurile publice despre firme din afară care au primit acces la datele utilizatorilor de Facebook, inclusiv fiascoul Cambridge Analytica de anul trecut, au pus în lumină cât de masivă este colectarea de date din partea firmelor. Aproximativ jumătate dintre americani nu se simt confortabil cu faptul că Facebook compilează asemenea informații detaliate despre ei, potrivit unei cercetări efectuate de Pew Research Centre. Îngrijorările legate de viața privată și de supravegherea laxă au jucat un rol în pierderea de teren în reputație pe care a suferit-o anul trecut Facebook. Potrivit consultanței Reputation Institute, reputația Facebook printre americani a scăzut dramatic în 2018, iar scorul său este mult sub cel al altor companii de high-tech, inclusiv Google. Un nou scandal legat de modul în care Facebook spionează activitățile online ale utilizatorilor său în numele cercetării poate să afecteze și mai mult imaginea companiei.

În al treilea rând, Facebook a lăsat o amprentă de durată în politică. Firma de rețele sociale a devenit un instrument neprețuit pentru politicienii care vor să fie aleși, atât prin reclame plătite, pentru a ajunge la alegători, cât și prin conținut gratuit, care se împrăștie pe rețelele sociale. Cu greu veți găsi un politician care a fost ales în ultimii zece ani și care nu a folosit Facebook”, spune David Kirkpatrick, autorul cărții „The Facebook Effect” (Efectul Facebook), o istorie a rețelei sociale. Doi președinți, Barack Obama și Donald Trump, au câștigat alegerile în mare parte grație Facebook. În cazul lui Obama, Facebook l-a ajutat să strângă fonduri și să își consolideze sprijinul. În 2016, rolul Facebook a fost mai controversat: știrile false au circulat cu repeziciune, iar rușii s-au amestecat cu mesaje pe rețelele sociale, ceea ce poate să îl fi ajutat pe Trump să obțină un avantaj.

Ascensiunea fake news (a știrilor false) și extinderea bulelor filtrante, unde oamenii îți văd părerile preconcepute confirmate online, probabil că i-au deziluzionat pe mulți alegători. Facebook a jucat un rol în difuzarea informațiilor false, a terorismului și violenței etnice pe mapamond. Facebook a impulsionat însă și angajarea civică. Black Lives Matter („Viețile negrilor contează”), o campanie împotriva violenței polițienești, a început cu o postare pe Facebook și s-a extins repede prin rețeaua socială. O mare parte din opoziția la firul ierbii împotriva lui Trump, de la marșurile femeilor la grupuri precum Indivisible, folosește această platformă pentru a se organiza. Multe alte campanii și mișcări au atras membri prin Facebook și Twitter. „Ele dau o voce oamenilor simpli. Asta e ceva net pozitiv pentru societate”, spune Kirkpatrick.

Va putea gigantul social media să rămână la fel de influent în următorii 15 ani, cum a fost până acum? Cu riscul de a greși din nou față de Facebook, asta pare improbabil. În parte, asta se datorează faptului că impactul său a fost deja atât de larg. Dar și din cauza disconfortului crescând legat de această platformă. Așa cum este cazul pentru toate noile tehnologii, de la cărțile tipărite la telegraf, media sociale pot fi folosite atât pentru bine, cât și pentru rău. Criticii Facebook sunt din ce în ce mai vocali despre daune, subliniind că Facebook duce la adicție, că este dăunător pentru democrație și prea puternic în luarea deciziilor despre conținutul pe care îl văd oamenii. „Gigantul tutunului” este ceea ce șefii mai multor din high-tech au început să numească rețeaua socială, iar politicienii vorbesc deschis despre reglementare.

Facebook tocmai a anunțat profituri trimestriale record, însă pare improbabil ca americanii să petreacă mai mult timp decât acum pe Facebook. Timpul petrecut pe rețeaua socială de bază scade, probabil deoarece utilizatorii se întreabă dacă este la fel de captivantă cum era odinioară. Adulții din America au petrecut 11,5% din timpul online pe principala platformă Facebook, cu o cincime mai puțin decât cu doi ani în urmă, potrivit lui Brian Wieser de la Pivotal Research. Crește utilizarea Instagram, dar nu suficient pentru a acoperi declinul rețelei sociale principale. Pe măsură ce tot mai mulți oameni se întreabă dacă media sociale sunt bune pentru ei, Facebook ar putea să își piardă influența asupra Americii. Relația cu Facebook continuă, dar iubirea a dispărut.


Acest articol a apărut în secțiunea Statele Unite din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Amintirea postărilor trecute”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele