Haos programat?!

135
6 minute de lectură


Tensiunea pe care a generat-o în societate, în ultimii doi ani, campania anti-justiţie a coaliţiei PSD-ALDE-UDMR e arhicunoscută. Subiect discutat în fiecare zi. Notoriu şi în străinătate, în mediile politice şi în presa din spaţiul euro-american, de care aparţinem şi care ne dă – logic –  atenţie.

Aflate sub asediu, sistemul de justiţie, statul de drept, democraţia românească rezistă, dar sunt şubrezite. Legislaţia a fost amputată pe ici, pe colo, devenind mai permisivă cu infractorii, cu corupţii. Parchetele sunt intimidate. În urma ajustărilor procedurale, instanţele de judecată sunt parţial blocate sau obligate să dicteze amânări.

Economia e gestionată dezastruos. Într-o perioadă de creştere, de refacere internaţională după criza din 2007-2008 şi următorii, majoritatea parlamentară şi guvernamentală de la noi a diminuat până aproape de zero investiţiile, dirijind veniturile statului spre buzunarele populaţiei, împinse astfel spre consum, fără ca şi producţia locală să fie încurajată. Invitabil, au crescut importurile, deci „exportăm” bani publici. Infrastructurile nu progresează. În loc să ne dezvoltăm, guvernanţii şubrezesc şi economia.

La rândul lor, finanţele stau foarte-foarte prost. Imposibil de ţinut, promisiunile electorale au condus – în schimb – la şmecheria „revoluţiei fiscale” din 2017, care a scandalizat mediul de afaceri, sindicatele, categorii întregi de salariaţi. Încasările din taxe şi impozite se menţin la nivele incredibil de scăzute. Din cauza crizei de fonduri sunt reduse alocările către instituţiile de stat, de pildă cotele din impozite rezervate administraţiei locale, şi se instituie noi biruri, prin câte-o ordonanţă capricioasă, precum „trăsnaia” din decembrie, aşa botezată de către guvernatorul, altfel-diplomat, al Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

Jandarmeriei, Poliţiei, altor forţe de intervenţie ale Ministerului de Interne li s-a ordonat în ultima perioadă să-i trateze agresiv pe protestatarii antiguvernamentali. Şi-au compromis astfel imaginea, încrederea oamenilor faţă de ele a scăzut.

Dinspre Ministerul Apărării şi dinspre guvern s-a propus o „rocadă” nelegală la vârful armatei, ceea ce a provocat şi aici o criză. Preşedintele Klaus Iohannis a încearcat s-o stingă rapid, prelungind mandatul şefului Statului Major General, dar Ministerul a contestat decizia în justiţie şi a obţinut o pronunţare favorabilă, accentuând sentimentul de instabilitate la nivelul celei mai importante componente a sistemului de securitate naţională.

Între timp majoritatea parlamentară caută un ţap ispăşitor pentru efectele inflaţioniste ale strălucitelor măsuri guvernamentale şi-l găseşte la Banca Naţională. Convingătoare, explicaţiile defensive nu vor împiedica – totuşi – sentimentul de nesiguranţă indus „în piaţă”, în mediul economico-financiar, unde se ştie bine că interferenţele politicului sunt pericole majore, cu posibile consecinţe grave.

Cam aici ne aflam înainte ca proiectul de buget pentru anul 2019 să apară în sfârşit, după o amânare de câteva luni: economia, finanţele, Banca Naţională, justiţia, armata, forţele de ordine – şubrezite toate. Cu deficite în creştere periculoasă, cu un ritm exagerat de îndatorare a ţării, cu inflaţie şi devalorizare a leului, cu multe alte probleme, „trăsnăi” sau „ţopăieli” fiscal-bugetar-economice, cum le-a tot numit, cu termenul din urmă, preşedintele.

Ei bine, în loc ca afişarea proiectului de buget naţional pe site-ul Ministerului de Finanţe să calmeze situaţia, indicând liniile de cheltuire a banilor publici în acest an, s-au stârnit noi şi noi turbulenţe: investitorii din multe domenii, supraimpozitaţi, salariaţii statului, păcăliţi de creşteri doar mimate ale veniturilor, primarii marilor oraşe, inclusiv din majoritatea parlamentară, revoltaţi de amputarea bugetelor locale, partenerii PSD, recte ALDE şi UDMR, nemulţumiţi de alocările de care beneficiază bazele lor politico-electorale, fireşte că şi opoziţia – proteste concertate.

S-au mai adaugat incredibilele răzgândiri chiar ale celor care au construit bugetul. După afişarea proiectului care urma să fie trimis în Parlament spre dezbatere şi adoptare, încep noi tranzacţionări între decidenţi, nu la Minister, cu asistenţa specialiştilor, ci în biroul liderului Camerei Deputaţilor, al PSD şi al coaliţiei, Liviu Dragnea, transformat în loc de pelerinaj şi de şedinţe prelungite, cu anunţuri şi zvonuri cum că nu se mai taie de colo, se cârpeşte prin părţile cestălalte, se elimină sau se-amână prevederi fiscale, scapă unii, se-amărăsc alţii. Dragnea declară că doreşte să taie sever banii serviciilor de informaţii şi să folosească sumele disponibilizate pentru a distribui… vitamina D copiilor! Dincolo de batjocura în sine, dincolo de simplismul populist al pretinsei griji faţă de pruncii naţiei, sunt atacate alte componente importante ale sistemului de securitate naţională. Culmea, alocările respective fuseseră adoptate, conform legii, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cu asentimentul reprezentanţilor guvernului!

Şubreziri peste şubrezeli, la toate nivelele. Incoerenţe, răzgândiri, zmuceli, zăpăceli. Senzaţie că ţara e gestionată haotic. Împletite strâns, imoralitatea şi incompetenţa fac ravagii, exasperându-i pe mulţi, căci e greu de înţeles cum de-au ajuns la vârf asemenea personaje.

Sigur că, pe de altă parte, haosul poate fi folositor. În haloul lui de nesiguranţă generală, mulţi nu vor mai distinge cine l-a provocat. Ca să nu mai spunem – sau să spunem, iată! – că există pe planetă centre de putere care acţionează pentru şubrezirea democraţiilor occidentale. De ce ne-ar ignora?…

Haos programat, adică?! Debandada e prin definiţie imprevizibilă. Deşi… fizicienii şi matematicienii au elaborat teoria ştiută, bazată pe recurenţele pe care acumulările aleatorii n-au cum să le evite. Pentru analiza politică şi istorică ar merita construite şi instrumente de identificare a confuziilor intenţionate, întreţinute dinăuntru ori din afară…

Ion Bogdan Lefter
Ion Bogdan Lefter este scriitor, critic literar, analist cultural şi politic, profesor la Universitatea din Bucureşti, fondator şi conducător al revistelor „Contrapunct”, „Observator cultural” şi „aLtitudini”, fost director al Editurii Litera, fost director în România (Bucharest bureau chief) al postului american de radio Europa Liberă, secţia română.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele