Fanteziile fiscale îngheață investițiile

193
5 minute de lectură

Surprinzătoarele măsuri fiscale publicate în colecția OUG 114 au fost doar un preludiu pregătitor pentru lansarea unei schițe de buget, neclară, care a confirmat climatul de incertitudine din economia românească. Toți observatorii pieței financiare cer claritate, seriozitate și predictibilitate.

Ministrul finanțelor se confruntă în aceste zile cu specialiștii băncii centrale, care îi prezintă analize ce evaluează impactul unei taxe pe activele băncilor, calibrată în funcție de dobânzile pieței libere a băncilor. Din culise, consilierul premierului, designer al proiectului de buget, se pare, și al controversatei ordonanțe 114, sugerează soluția: să se renunțe la indicatorul ROBOR în calculul dobânzilor la credite. Interesantă ipoteză, care ar presupune reevaluarea tuturor contractelor de credit existente, în care dobânda depinde de ROBOR. Dacă nu ROBOR, atunci ce? Probabil, creativitatea economică a celor care gândesc acum legislația fiscală ar putea imagina vreun indice fix, care să înghețe și creditarea pentru niște ani. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, explică pe larg nervozitatea băncii centrale: măsurile fiscale retează cu dibăcie accesul băncii centrale în piața dobânzilor, îi taie deci un instrument de politică monetară, injectează presiuni inflaționiste și amenință stabilitatea sistemului bancar. După ce au lansat, imprevizibil și imprudent, OUG 114, guvernanții, simțindu-se ignorați de bănci, se întorc spre popor, în încercarea de a-și finanța deficitul bine camuflat între cifrele estimărilor de creștere a economiei și cele ale cheltuielilor amânate. Nu înainte de a consuma, calm și imprudent, punguța cu valută pe care Ministerul Finanțelor a depozitat-o pentru zile negre în vistieria băncii centrale. Acum, rezultatul pare un efect pozitiv al OUG 114 și al încăpățânării guvernanților de a-l impune piețelor financiare, energetice și de comunicații. Într-adevăr, după o alunecare constantă spre devalorizare istorică, leul s-a înviorat brusc, de părea că dau roade birurile, că s-au speriat investitorii! La o privire retrospectivă, mai atentă, se dezvăluie misterul: Finanțele au scos peste un miliard de euro din buffer, iar acești bani s-au schimbat în lei care au inundat, temporar, piața.

Până la închiderea ediției, nu cunoaștem dacă guvernanții au depășit impasul contestării de către primari a proiectului de buget. Un buget care, spune în paginile Reporter Global Anca Dragu, fost ministru al finanțelor, trebuia depus pe masa de lucru a parlamentului până la 15 noiembrie. O întârziere care blochează investițiile, și așa derutate de OUG 114. Deci multe din proiectele investiționale ale statului ar putea bălti în proceduri, din cauza întârzierii nejustificate a bugetului de stat.

Dar cea mai dură lovitură a fanteziilor fiscale care acompaniază, dar nu completează, bugetul anului 2019 este înghețarea planurilor de investiții în energie. Dacă leul, lovit astăzi, peste câteva luni se poate redresa, nu putem construi gazoducte în câteva luni. Investițiile în energie au nevoie de timp pentru a se finaliza, uneori o strategie pentru care cauți bani astăzi va folosi generațiilor viitoare. Lipsa investițiilor în ultimii ani în companiile producătoare de energie din mâinile statului a provocat o criză a prețurilor energiei, care au urcat din cauza cererii mai mari. Până acum câțiva ani, ne lăudam că România este aproape independentă din punct de vedere energetic, liderii ei aveau ambiția de a construi aici un hub energetic regional. Acum, importăm de zor gaze și electricitate și, odată cu aceste cumpărături, dezechilibrăm leul. Importurile masive de valută adâncesc deficitul contului curent, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea.

Când cel mai puternic actor al pieței de energie a României, OMV Petrom, anunță că va amâna o mare parte din investițiile planificate în acest an din cauza incertitudinilor provocate de instabilitatea mediului de reglementare, avem o problemă serioasă. Până la urmă, Petrom va investi totuși 3,7 miliarde de lei în acest an, dar va amâna investițiile în platforma off shore din Marea Neagră. Tot până la urmă, Petrom este un stâlp al economiei românești: susține direct și indirect 10% din veniturile bugetului, produce între 4% și 4,5% din PIB-ul României. Liderii Petrom nu contestă dreptul guvernanților de a aplica taxe, de a le modifica, însă cer predictibilitate, seriozitate și luciditate. O economie de piață, capabilă să funcționeze eficient, în final asigură bunăstarea populației. O economie rigidă, centralizată, dirijată populist, fără argumente pentru măsuri, care ignoră avertismentele și în care actorii principali nu se consultă între ei este o sursă constantă, sigură de sărăcie. Desigur, nimeni nu vrea, vorba unui mare finanțist român, să renunțe la căruciorul marilor supermarketuri și să cumpere varză din rafturile goale. După ce piețele românești, financiare, energetice și de comunicații vor digera efectele unui buget aventuros, probabil că ne vom pune serios problema intrării în Zona Euro. Singuri, nu putem fi serioși, europeni. Alături de Banca Centrală Europeană și de Comisia Europeană, poate că vom face, în fine, și reformele necesare adevăratei bunăstări.

Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele