Finalizarea conductei BRUA, amânată cu un an

212
6 minute de lectură

Conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) nu va fi gata în luna decembrie 2019, aşa cum era planificat, ci abia în decembrie 2020, potrivit raportului financiar al Transgaz, aferent primului semestru al anului. Compania invocă mai multe probleme întâmpinate, între care „dificultăți la derularea procedurilor de licitaţie, completarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ, identificarea unor situri arheologice, condiţii meteorologice adverse”.

Viitorul gazelor românești

Viitorul gazelor din Marea Neagră este jucat de giganții petrolieri care au concesiuni și mai puțin de statul român, care asista ca spectator la jocurile de interese din jurul resurselor de gaze off-shore. Presiunile pe care operatorii din Marea Neagră le fac la toate nivelurile, subiectul fiind chiar pe agenda întâlnirii dintre președintele Klaus Iohannis și președintele american Donald Trump. Și lucrurile nici nu ar putea sta altfel, atâta timp cât România nu are negociatori care să se ridice la un nivel cerut de importanța resurselor aflate în joc și să valorifice și poziția geostrategică de care beneficiem. Legea offshore, care a deranjat marile companii petroliere cu operațiuni în Marea Neagră, ar putea fi anulată sau modificată substanțial, iar Ordonanța 114/2018 ar putea fi, de asemenea, modificată, efectele acesteia fiind considerate a fi de natură să afecteze afacerile companiilor petroliere. Rămâne de văzut dacă anunțul Transgaz privind amânarea finalizării BRUA cu un an va trece neobservat sau va atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene, direct interesată de realizarea conductei.

Transgaz explică motivele

Compania Transgaz explică, într-un document intitulat „Planul de dezvoltare a sistemului naţional de transport al gazelor în perioada 2019-2028”, motivele care stau la baza acestei întârzieri. „Cu toate eforturile depuse de Transgaz pentru realizarea în termen a proiectului BRUA Faza I, pe parcursul implementării proiectului s-au întâmpinat probleme care, cumulate, afectează implementarea integrală a proiectului în termenul asumat. În principal, cauzele care au dus la înregistrarea întârzierilor sunt survenite din derularea procedurilor de licitaţie, completarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ, identificarea unor situri arheologice, condiţii meteorologice adverse care s-au manifestat pe perioade lungi de timp, prelungirea negocierilor cu unii proprietari/utilizatori de terenuri, precum şi un număr mare de modificări apărute pe timpul executării lucrărilor”, au punctat oficialii Transgaz.

Ministerul Economiei informa, în data de 17 iulie, într-un comunicat de presă, că Transgaz a finalizat deja aproape jumătate din conductă, iar cele trei staţii de comprimare sunt gata în proporţie de 80-90%. „În cadrul proiectului BRUA Faza 1, investiţie de aproximativ 560 milioane de euro, se vor desfăşura lucrări pe teritoriul a 11 judeţe din ţară. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde mc/ anual spre Bulgaria şi 4,4 miliarde mc/ anual spre Ungaria. Până la acest moment au fost finalizaţi 215 km de conductă şi trei staţii de comprimare, după cum urmează: STG Jupa – finalizată, se află în probe tehnologice, punerea în funcţiune va avea loc la 1 octombrie 2019; Podişor – finalizată în proporţie de circa 90%, punerea în funcţiune va avea loc la 1 noiembrie 2019; Bibeşti – finalizată 80%, punerea în funcţiune este estimată pentru data de 17 aprilie 2020”, preciza la acea vreme Ministerul Economiei.

Care sunt urmările?

„Comisia Europeană a concluzionat în mod preliminar că este posibil ca Transgaz să se fi angajat într-o strategie de restricționare a fluxului liber al gazelor din România către statele membre UE vecine, implementată prin diferite mijloace și în special prin subinvestirea în sau întârzierea strategică a construirii infrastructurii de transport relevante pentru exporturi, impunerea de tarife de interconectare pentru exporturile de gaze naturale către alte state membre care au făcut aceste exporturi neviabile din punct de vedere comercial și argumente tehnice supărătoare ca pretext pentru restricționarea sau pentru justificarea întârzierii exporturilor de gaze din România către alte state membre”, se arată într-un document al Comisiei Europene din toamna anului 2018. Prin urmare, lucrările operatorului sistemului național de transport al gazelor, Transgaz, de dezvoltare a interconectărilor cu sistemele vecine din Ungaria și Bulgaria, în vederea majorării capacității de export și tranzit de gaze naturale a României, urmau să intre sub supravegherea directă a Comisiei Europene, potrivit angajamentelor asumate de Transgaz. Angajamentele au fost luate în urma unei investigații a Comisiei, care suspecta compania de stat de „întârzierea strategică” a lucrărilor, de natură să blocheze exporturile românești de gaze. Nerespectarea acestor angajamente poate duce la impunerea de către Comisia Europeană a unei amenzi de până la 10% din cifra de afaceri anuală a Transgaz, care în 2017 s-a ridicat la peste 1,8 miliarde de lei.

Bulgaria – România – Ungaria – Austria

SASSNITZ, GERMANY - OCTOBER 19: An employee works on an iron cage the production process of pipes in the production hall at the Nord Stream 2 facility at Mukran on Ruegen Islandon October 19, 2017 in Sassnitz, Germany. Nord Stream is laying a second pair of offshore pipelines in the Baltic Sea between Vyborg in Russia and Greifswald in Germany for the transportation of Russian natural gas to western Europe. An initial pair of pipelines was inaugurated in 2012 and the second pair is due for completion by 2019. A total of 50,000 pipes are currently on hand at Mukran, where they receive a concrete wrapping before being transported out to sea. Russian energy supplier Gazprom, whose board is led by former German chancellor Gerhard Schroeder, owns a 51% stake in Nord Stream. (Photo by Carsten Koall/Getty Images)
Foto Getty Images

Proiectul BRUA constă în construirea unei conducte noi de transport gaze care va conecta Nodul Tehnologic Podişor cu Staţia de Măsurare Gaze Horia pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia. Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria.

Investiții masive

Faza I a proiectului BRUA necesită o investiţie totală de 478,6 milioane de euro, iar termenul estimat de punere în funcţiune şi începere operare este decembrie 2019. UE a acordat un grant de 179 de milioane de euro pentru realizarea conductei. Statul român, prin Ministerul Economiei, deţine 58,5% din acţiunile Transgaz, iar restul sunt tranzacţionate pe bursă. Veniturile din activitatea de exploatare înainte de activitatea de echilibrare și de construcții scad cu 4% față de realizările din semestrul I 2018, înregistrându-se o scădere de 33,8 milioane lei, în principal din cauza veniturilor mai mici obținute din activitatea de transport intern. Cheltuielile de exploatare înainte de echilibrare și de activitatea de construcții cresc cu 14 % față de semestrul I 2018, nivelul acestora fiind cu 68,9 milioane de lei mai mare, societatea înregistrând economii în special la cheltuieli cu redevența, cu întreținere și transport, consum tehnologic și cheltuieli cu provizionul pentru riscuri și cheltuieli. Comparativ cu realizările la semestrul I 2018, profitul brut realizat la semestrul I 2019 este mai mic cu 30%, respectiv cu 99,1 milioane lei.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele