FMI anunță o relativă stagnare a creșterii economiei globale

23
4 minute de lectură
Sursă: IMF (FMI)

Luni, Kristalina Georgieva, Managing Director al Fondului Monetar Internațional, a declarat la o conferință de presă, înaintea ediției de anul acesta a World Economic Forum din Davos, Elveția, că „rămâne lentă creșterea economiei globale”, iar aceasta poate fi oricând destabilizată, drept pentru care instituția urmărește cu precauție cursul evenimentelor.

Pe blog-ul FMI, Gita Gopinath, economist-șef FMI, detaliază cauzele pentru care instituția și-a revizuit prognozele, de la 2,9 procente în 2019, respectiv 3,3 procente în 2020 și 3,4 procente în 2021, la 2,8 procente pentru anul trecut, respectiv 3,2 procente pentru 2020 și 2021.

În primul rând, problematică a devenit creșterea economică a Indiei, din pricina presiunilor asupra sectorului financiar non-bancar și a nivelului modest al veniturilor în mediul rural, ceea ce a dus la o scădere a cererii interne. Pe de altă parte, creșterea Chinei a avut loc, de la 0,2 procente la 0,6 procente pentru 2020, datorită acordului comercial cu China (care, până la sfârșitul lui 2020, va reduce impactul asupra PIB-ului global), însă expertul subliniază că „tensiunile dintre SUA și China pot reveni”. Între timp, zona euro a suferit de o ușoară scădere din cauza contracției producției în Germania.

Cu atât mai incertă rămâne situația economiei unor țări în situații dificile, precum Argentina, Iran și Turcia, cum există dubii și asupra performanței economiilor emergente ca Brazilia, India sau Mexic. Temerile față de un Brexit fără acord au rămas nefondate; în schimb, din cauza tensiunilor sociale și a riscurilor geopolitice crescânde, „este esențial ca factorii de decizie (…) să reducă în continure incertitudinea în privința politicilor, domestice și internaționale deopotrivă”, scrie Gopinath.

Astfel, politica monetară a băncilor ar trebui să rămână acomodativă acolo unde inflația este încă bine strunită, iar instrumentele macroprudențiale trebuie folosite pentru a preveni acumularea riscurilor financiare, deoarece ratele dobânzilor vor rămâne mici pentru mult timp de acum încolo.

FMI-ul recomandă țărilor cu marjă fiscală să investească în capitalul uman și în infrastructura ecologică, în timp ce economiile cu datorii nesustenabile au nevoie de consolidare, inclusiv prin mobilizarea veniturilor. În cazul în care creșterea va scădea brusc, statele ar trebui să fie pregătite prin luarea unor măsuri contingente în avans și îmbunătățirea stabilizatorilor automați, de preferință, prin reacție fiscală coordonată.

Gopinath subliniază că sunt imperative reformele structurale, creșterea incluzivității și asigurarea măsurilor de „plasă socială” pentru categoriile defavorizate, iar anumite state ar trebui să-și anuleze protecționismul și să adopte strategii de limitare a impactului climatic.

„Un nou regim internațional de taxare este necesar pentru adaptarea la economia digitală în creștere și pentru a limita evaziunea fiscală, asigurând totodată că toate țările își primesc partea cuvenită din veniturile fiscale”, susține Gopinath.

În concluzie, pentru FMI, „lumea are nevoie de o cooperare multilaterală mai puternică și de politici la nivel național pentru a sprijini o revenire susținută care să-i avantajeze pe toți”.

Săptămâna trecută, Statele Unite și China au semnat „faza întâi” a acordului economic, în timp ce legislatura britanică a aprobat planul Brexit-ului, programat pentru data de 31 ianuarie, ceea ce va reduce incertitudinea pentru afaceri și cetățeni.

Urmăriți-ne și pe Facebook.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele