FP: China are o „marină ascunsă” în „butoiul cu pulbere” al Asiei

166
2 minute de lectură

Marea Chinei de Sud este supranumită „butoiul cu pulbere” al Asiei, din cauza salbei de conflicte teritoriale din această zonă a lumii. Iar în acest peisaj agitat, Insulele Spratly se disting ca epicentru al litigiilor, punctul cel mai fierbinte.

Recifele, atolii și formațiunile coraline care alcătuiesc Insulele Spratly sunt prinse într-o lungă dispută teritorială între Vietnam, Taiwan și China. Tatonările navale, încălcarea libertății de circulație sunt detalii deja banale în disputa dintre cei trei actori regionali.

China este, însă, pivotul hegemonic al zonei, transformând multe dintre recife în redute strategice intens militarizate. Iar din doctrina navală a Beijingului nu fac parte doar vasele de război, ci și navele de pescuit, care acționează ca niște extensii neoficiale ale unei „miliții maritime” chineze, scrie Gregori Poling într-o analiză publicată în Foreign Policy, cu titlul „Marina ascunsă a Chinei”.

Teoretic, rolul aceste miliții maritime este acela de a garanta siguranța navigației în largul Insulelor Spratly. Practic, „pe teren” povestea ia o altă turnură: navele miliției maritime se comportă ca o forță militară, având sarcina de a proteja „suveranitatea Chinei” (potrivit articolului 36 din Legea serviciului militar din 1984), fără a fi însă o forță militară. Autoritățile chineze jonglează la derută cu simbolurile instituționale, spune Poling.


Rolul pescadoarelor în această schemă suveranistă? „Consultarea a datelor acumulate prin teledetecție, puse la dispoziție de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și Vulcan Inc. Skylight Maritime Initiative, inclusiv imagistica cu infraroșu, precum și imaginile de înaltă rezoluție din satelit, arată că cel mai mare număr de nave care operează în Insulele Spratly aparțin flotei de pescuit a Chinei”, notează Gregori Poling.

Numai în proximitatea recifului Subi, care face parte din Insulele Spratly, operează adesea între 200 și 300 de pescadoare. „Acest lucru (numărul – n.r.) nu este în sine straniu”, subliniază Poling, precizând: „China are cea mai mare flotă de pescuit din lume, iar cele mai multe dintre navele sale operează în ape străine din cauza pescuitului excesiv și poluării din largul coastelor chinezești”.

Numai că navele de pescuit care operează în Spratly „nu aparțin flotei de ape străine”.

Citiți aici analiza integrală.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele