Franța: o altă campanie electorală europeană „națională”

24
PARIS, FRANCE - MARCH 23: Gilets Jaunes or 'Yellow Vest' protestors demonstrate against President Macron and his government in front of Sacre Coeur during Act 19 of protests on March 23, 2019 in Paris, France. After last week’s violent protests on the Champs-Elysees, the Minister of the Interior Christophe Castaner announced zero tolerance in a bid to avoid a repeat, banning protests on the Champs Elysees and mobilising the Army’s Sentinel anti-terrorist unit to help reinforce the police in an unprecedented mobilisation of the army in France since the Algerian war. (Photo by Kiran Ridley/Getty Images)
4 minute de lectură

Julien Manceaux, economist ING

Partidul președintelui Macron își îmbunătățește rezultatele în sondajele de opinie înaintea alegerilor europene din luna mai. La fel și indicatorii economici ai Franței. Dar, așa cum bănuiți, votul va fi câștigat, ca de obicei, pe baza unor teme naționale mai degrabă decât pe poziționarea europeană a fiecărui partid.

O recuperare politică și economică constantă

Economia Franței se redresează și intențiile de vot sunt în favoarea președintelui Macron. Indicele PMI (Purchasing Manager Index = Indicele cu privire la intențiile de achiziție ale managerilor) a ajuns, în martie, cu puțin sub pragul de 50 de puncte, indicând o ușoară scădere a activității economice. Cu toate acestea, majoritatea indicatorilor au arătat îmbunătățiri ale perspectivelor economice din UE în primul trimestru, suficient în orice caz pentru a crede posibilă o revenire a cererii interne în primul semestru din 2019. În special, intențiile de angajare și de investiții în sectorul serviciilor, în luna martie, au revenit la nivelurile din octombrie anul trecut, adică la momentul de dinainte de criza „Vestelor galbene”, care a prăbușit practic toți indicatorii privitori la încrederea în activitatea economiei franceze.

La punctul de maxim al crizei, care a survenit la începutul lunii decembrie, popularitatea lui Macron se prăbușise la 15 procente în sondaje (sondaj Ifop publicat pe 3 decembrie), în vreme ce extrema stângă  beneficia de aproximativ 12% din intențiile de vot. De atunci, partidul președintelui, LREM, s-a întors la 22%, iar extrema stângă, la 8% (studiul Ifop publicat la 28 martie). Partidul lui Marine Le Pen, Rassemblement National (RN / Frontul Național), a ajuns însă la aproape 21% din intențiile de vot. Dacă Marea Britanie nu participă la alegerile din UE, ne așteptăm ca ambele formațiuni să câștige 20 de locuri în noul Parlament European, care va fi limitat la 705 locuri, după Brexit.

Este puțin probabil ca la vot să vină mai mulți alegători

Primele dezbateri TV nu s-au petrecut încă, dar până acum, primele ieșiri la rampă ale politicienilor par să nu fi mișcat  intențiile de vot.

Dl Macron a pus-o pe Nathalie Loiseau, fost diplomat și ministru pentru relația cu UE în guvern, în fruntea listei LREM. Ea a repetat promisiunile președintelui (legate de bugetul zonei euro, de condiții de egalitate pentru drepturile de protecție socială, mai multă cooperare în domeniul apărării), în timp ce partidul lui Marine Le Pen nu are încă un program oficial pentru  alegerile europarlamentare care se apropie. Cu toate acestea, se poate observa că, la fel ca în Italia lui Salvini, partidul de guvernământ și-a abandonat pledoaria pentru „Frexit” în favoarea unei doze mai mari de „liberalism național”, în care sunt amestecate pretențiile politicianiste pentru mai multă suveranitate și mai mult protecționism.

În ciuda eforturilor depuse de doamna Loiseau, credem că nu campania pe care o are îi va scoate la vot pe alegătorii săi. Ceea ce îi va aduce la urne va fi, mai degrabă, rezolvarea ce va fi găsită pentru dificila problemă în „dezbaterea națională” cu privire la răspunsul guvernului la criza „Vestelor galbene”. Pe parcursul mai multor luni s-au adunat mai mult de un milion și jumătate de sugestii și comentarii, dar acum campania se apropie de sfârșit. Dl Macron și-a încheiat turneul prin circumscripțiile regionale din Corsica în această săptămână, iar Adunarea Națională dezbate în prezent cu privire la posibilele măsuri care ar putea fi luate asupra celor patru teme ale programului: tranziția verde, impozitarea, participarea cetățenilor la decizii și reformarea statului.

Prim-ministrul, Édouard Philippe, urmează să facă publice anticipat intențiile guvernului

săptămâna viitoare, dar președintele Macron încă nu a decis ce să anunțe. Deocamdată, nicio ușă nu este închisă, dar a spus că propunerile ar putea fi discutate până în vară. Susținerea listei succeselor doamnei Loiseau va depinde mult mai mult de acestea decât de propunerea proprie a LREM pentru Europa. Mai este încă mult până pe 26 mai și primele propuneri, împreună cu o eventuală reapariție a violenței în marile orașe, vor constitui, probabil, limitele care vor contura modul de desfășurare a actualelor alegeri europarlamentare franceze.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele