Frica de virus, mai perfidă ca virusul însuși

129
6 minute de lectură

Frica este sentimentul care domină, influențează și distorsionează economia globală în aceste zile, în care discursul public este contaminat de spaima răspândirii coronavirusului. Frica, spune Paul Donovan, economistul-șef al grupului financiar elvețian UBS, este un pericol imens în epoca știrilor false răspândite prin social media. Până la urmă, explica Donovan recent, Covid-19 este comparabil cu epidemia de Sars din 2003. Dar în urmă cu 17 ani social media era embrionară încă, acum ea oferă șansa răspândirii fricii. Iar frica poate provoca schimbări masive în economia și în viața socială a lumii, care ar putea fi extrem de costisitoare.

„Cred că piețele financiare se mișcă oarecum înaintea realității economice. Frica din piața financiară este de fapt spaima că se va răspândi coronavirusul. Este frica de virus mai degrabă, decât virusul însuși, care provoacă pierderi economiei. De aceea carantina din Italia a devenit o îngrijorare a piețelor, și asta nu din cauza numărului în creștere al cazurilor de îmbolnăvire, ci deoarece reprezintă amenințarea că frica de virus se va extinde și în Europa”, a avertizat Paul Donovan.

Suntem asaltați de teorii ale conspirației, care se insinuează perfid, insistent și aproape de neevitat pe canalele social media. În paralel, presa relatează abundent efectele încă misteriosului virus, răspândirea îmbolnăvirilor, măsurile luate în diversele țări afectate. Între exagerările privind boala, teoriile conspirațiilor și manipulările și părerile personale din social media și relatările din presa internațională există o mare diferență, esențială: realitatea terenului. Așa cum impecabil explică Ovidiu Nahoi în editorialul care deschide seria articolelor incluse în coverul acestei ediții a revistei Reporter Global. Este probabil prima confruntare directă între presă și social media, pe un teritoriu comun, al internetului. Vrem să fim paralizați de frică, să luăm decizii iraționale, sau dorim să înțelegem ce se întâmplă, să știm ce avem de făcut. Alegerea e la îndemâna fiecăruia.

Dar în paralel cu bătăliile informaționale, putem observa că deja coronavirusul are puterea de a schimba lumea. O primă schimbare afectează yenul japonez, care era, până la apariția Covid-19, una din puținele mari monede de refugiu ale lumii. O monedă forte, sau „exotică”, ar spune guvernatorul Mugur Isărescu, care împreună cu francul elvețian și cu aurul constituiau, toate, instrumentele financiare de refugiu, sigure, în caz de criză.

Epidemia cu noul coronavirus a făcut victime în Japonia. Scepticii și-au reamintit acum că demografia Japoniei este o vulnerabilitate în cazul acestui virus care atacă, se pare, persoanele vârstnice. Iar în Japonia există un procent mare de oameni pe care vârsta îi vulnerabilizează. Așadar, investitorii nu mai tratează yenul japonez ca pe un instrument de refugiu, ceea ce, dintr-o anumită perspectivă, globală, este o mare schimbare în peisajul financiar. Desigur, nu putem vorbi de retrageri de capital din Japonia, dar fragilizarea monedei sale naționale este un efect direct al coronavirusului, sau al frici de virus, cum ar spune Donovan. Desigur slăbirea monedei sale nu va zgudui economia Japoniei, deoarece are resursele necesare pentru echilibrare. Japonia este a patra economie a lumii, controlând aproape 8% din produsul intern brut al lumii. China, a cărei economie a fost intens afectată de coronavirus, face 17% din PIB-ul globului, fiind a doua mare economie a lumii. Coreea de Sud și Taiwanul sunt de asemenea afectate de coronavirus și se naște întrebarea dacă nu cumva eventualele probleme economice ale Asiei ar putea provoca nu doar o încetinire globală, ci chiar o recesiune. Germania, care are abilitatea de a lucra cu un excedent comercial cu restul lumii, face afaceri serioase în Asia. Să nu uităm că 47% din PIB-ul Germaniei este construit pe schimburile sale comerciale externe. Germania are acum probleme legate de semiparalizarea cererii în piețele asiatice. Aparent, Statele Unite ar fi imune în fața crizei provocate de frica de coronavirus, însă piețele bursiere s-au prăbușit spectaculos în ultimele zile, pentru a-și reveni și a recupera o parte din pierderi. Valoarea de piață a multor companii americane s-a comprimat odată cu blocarea pieței sau industriei lor din China.

Dar marea provocare, așa cum observa Paul Donovan, este insinuarea coronavirusului în piețele europene, modul în care va influența economia unor state care au deja probleme. Italia are povara unei datorii publice uriașe, care a provocat frisoane zonei euro în urmă cu câțiva ani. Acum Italia va fi obligată să cheltuiască și să piardă bani, ca să gestioneze criza a ceea ce pare a fi o epidemie locală cu Covid-19. Cum în Italia lucrează peste un milion de români, evidenta lor revenire în țară poate crea tensiuni. Observăm cum frica se instalează perfid și în România, mai ales prin canalul insidios al știrilor false, al postărilor alarmiste sau al teoriilor conspirației, intens prizate în vremuri de criză. O putem controla livrând informații corecte, verificate și necesare. În paralel însă, alții o pot amplifica, iresponsabil și neghiob, prin ipoteze false sau profeții apocaliptice. Dar înainte de orice, avem nevoie de o guvernare eficientă, inteligentă și interesată de binele public. Avem nevoie de rezolvarea unei crize politice, de un armistițiu între politicienii dispuși să contabilizeze, pe umerii fricii, mesajele populiste sau alarmiste. Avem nevoie de încredere. Jurnaliștii sunt în prima linie a tranșeelor acestei dramatice bătălii, în care frica și un virus misterios pot provoca o criză pe care politicieni iresponsabili o pot amplifica. La capătul ei, încrederea este bagheta magică în stare să sperie frica. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele