Fum negru la Bruxelles

Uneori, poate fi mai ușor să alegi un papă. Cu această glumă, premierul irlandez Leo Varadkar aproape că a spus totul despre Consiliul European de săptămâna trecută de la Bruxelles. Este o urmare logică a fragmentării politice de după alegerile europene. Consensul este, deocamdată, greu de găsit.

128
Foto Bogdan Cristel
6 minute de lectură

Liderii UE nu au reușit să se pună de acord privind funcțiile de conducere ale Uniunii Europene – președinții Comisiei, Consiliului, Parlamentului și Băncii Centrale Europene. După ore lungi de discuții, concluzia a fost una singură: un nou summit trebuie organizat pe 30 iunie, din cauza lipsei de susținere pentru candidați. Pur și simplu, nu a existat o majoritate pentru niciun candidat, după cum a declarat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.

PPE, victima propriului succes

epa07669966 European Parliament chair of the EPP Party Manfred Weber (L) is welcomed by European Council President Donald Tusk (R), prior to their meeting at the Europa building in Brussels, Belgium, 24 June 2019. EPA/VIGINIA MAYO / POOL

Principalul perdant al întâlnirii este chiar câștigătorul relativ al alegerilor, Partidul Popular European (PPE). Deși a devenit cel mai mare grup din Parlamentul European, sunt toate șansele să nu reușească să-l impună ca președinte al Comisiei pe Manfred Weber, care a plecat în campania electorală din postură de „spitzenkandidat”.

Considerat de către celelalte grupuri politice drept lipsit de experiența politică necesară și, în plus, criticat pentru atitudinea prea binevoitoare față de liderul ungar Viktor Orban, politicianul german are toate șansele să se ducă la vale, odată cu întreg sistemul „Spitzenkandidat”.

De partea lor, liderii PPE și-au reafirmat sprijinul pentru Manfred Weber, despre care au spus că „dispune de toate competențele şi experiența necesare pentru a conduce următoarea Comisie Europeană”.

„PPE a deschis procesul democratic şi transparent Spitzenkandidat, ca mijloc de a aduce Europa mai aproape de cetățeni. Rămânem angajați în această procedură (…). Aceasta este o validare a procesului Spitzenkandidat, care pune cetățenii în centrul democrației europene. Avem datoria de a ne respecta voturile şi sprijinul”, a spus președintele PPE, Joseph Daul.

PPE a mai subliniat că orice decizie de a-l elimina pe Weber va justifica eliminarea candidatului socialiștilor Frans Timmermans și candidata liberalilor, Margrethe Vestager.

epa07604414 Dutch Frans Timmermans for Party of European Socialists (PES) and Candidate as next president of the European Commission during a press briefing  in the hemicycle of European Parliament transformed into a giant TV studio, in Brussels, Belgium, 26 May 2019. The European Parliament election is held by member countries of the European Union (EU) from 23 to 26 May 2019. A special electoral evening will take place on 26 May at the Parliament.  EPA/OLIVIER HOSLET

Dar președintele francez, Emmanuel Macron, a susținut că tocmai impasul demonstrează că a venit timpul să se iasă din sistemul „Spitzenkandidat”.

„Cred că acum, în săptămânile ce vor urma, trebuie să găsim persoane care au calificările necesare pentru a duce mai departe această misiune, să aibă experiență suficientă în viața lor politică și profesională”, a declarat Macron.

Cancelara germană Angela Merkel a căutat un ton conciliant. Ea a recunoscut că toate părțile trebuie să recunoască dificultatea situației.

Întrebată dacă sistemul Spitzenkandidat este compromis în urma impasului de la Consiliul European, Merkel a spus: „Nu pot da un răspuns definitiv până la sfârșitul procesului. Totuși, este o provocare, asta este clar”.

Un echilibru greu de găsit

Fără un consens în legătură cu numele președintelui Comisiei, este dificil de mers mai departe cu negocierile. Iar condiționalitățile sunt numeroase. Mai întâi de toate, trebuie găsiți candidații capabili de a obține votul majoritar în Parlamentul European. Deloc simplu, câtă vreme, pentru întâia dată, PPE și S&D (socialiștii) nu mai pot forma în tandem majoritatea și va fi nevoie de o combinație în trei, cu noul grup centrist Renew Europe, clădit pe baza ALDE sau/și împreună cu verzii, marea surpriză a ultimelor alegeri.

Apoi, trebuie asigurat un echilibru bărbați-femei, dar și unul est-vest. Noile state membre din est ar trebui să primească un post la vârf, așa cum a fost cel al polonezului Donald Tusk în fruntea Consiliului.

Un nume vehiculat pentru președinția Comisiei este cel al negociatorului-șef european pentru Brexit, Michel Barnier, dar a fost invocat și numele Kristalinei Georgieva, fost comisar european, acum directoare generală a Băncii Mondiale.

Printre numele menționate pentru postul de președinte al Consiliului se numără premierul belgian Charles Michel, premierul danez Lars Lokke Rasmussen, premierul portughez Antonio Costa sau chiar președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaitė.

Ar trebui România să fie premiată? – În contextul neclar al distribuției funcțiilor la vârf în Uniunea Europeană, presa internațională a speculat posibilitatea ca șefia Consiliului să-i revină chiar președintelui român, Klaus Iohannis. Varianta ar avea justificările ei. Este vorba despre un lider care a câștigat alegerile în propria țară, dar, mai cu seamă, care a reușit să promoveze un referendum cu profunde semnificații europene. Votând „Da” la cele două întrebări formulate de președinte, românii nu doar că și-au spus răspicat părerea în legătură cu spinoasa chestiune internă a legilor justiției, dar ei și-au demonstrat și un puternic angajament european. În situația în care Budapesta, Varșovia, Praga și chiar Bratislava sunt prea puțin frecventabile în acest moment, propulsarea liderului român ar fi un premiu pentru o națiune care și-a demonstrat atât de clar angajamentul pentru valorile europene (o situație tot mai rar întâlnită în est). Președintele Iohannis s-a arătat reținut în fața reporterilor de la Bruxelles care l-au chestionat în legătură cu această posibilitate. „Dacă asta este opinia cuiva, cu siguranță că nu am o problemă cu asta, dar nu cred că în acest moment este bine să discutăm zvonuri. Vom începe o negociere pentru președinția Comisiei Europene. Nu avem, în acest moment, rezultate semnificative în ceea ce privește această negociere. Suntem în faza negocierilor politice. Este prea devreme să spunem că va fi acesta sau acela, sau altul. Să sperăm că toți vor fi de acord să avem negocieri rapide, pentru a avea cât mai repede numele pentru aceste poziții. Acesta ar fi cel mai bun rezultat – să negociem intens, dar să finalizăm aceste discuții într-o perioadă decentă”, a spus Klaus Iohannis. Totuși, România a primit deja un premiu pentru atitudinea sa pro-europeană demonstrată la alegerile din 26 mai. Liderul PLUS, Dacian Cioloș, a fost ales președinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European. Gruparea deține 110 locuri în noul parlament, cu 41 mai multe decât vechiul grup ALDE, pe baza căruia s-a format. Au contribuit la această creștere în special, în mare parte datorită partidului lui Macron, En Marche!, liberal-democrații din Marea Britanie, pro-UE, dar și românii din USR-PLUS. Delegația franceză este cea mai numeroasă din noul grup.„Președinția grupului Renew Europe e doar un pas în construcția politică pe care am gândit-o în ultimii doi ani. E un pas important, dar e doar începutul proiectului nostru. Am dovedit că merităm încredere la alegerile din 26 mai, am dovedit că suntem parte integrantă a forțelor politice relevante ale Europei. Vom continua să aducem cât mai mult din Europa în România prin activitatea noastră la Bruxelles şi în cabinetele de europarlamentari pe care le vom deschide în toată țara”, a scris Cioloș pe Facebook.

1 COMENTARIU

  1. Gata, s-au ales, asa cum ne-a comunicat chiar președintele nostru. De acum la treaba si sa vedem cum cu ce ne vom alege în materie de comisar, deoarece noi am vrut și cred ca, în continuare, vrem să băgăm un elefantintre porțelanuri, că sa facem totul praf. Da, la Mircea Pascu m-am referit și sper ca se va gasi o varianta de ocolire a lui.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele