Guvernul britanic vrea să modifice imigrația după Brexit

Puncte de plecare

32
5 minute de lectură

Noul sistem va semăna însă probabil destul de mult cu cel vechi

Foto: Getty Images / Guliver

O FRAZĂ apare, iarăși și iarăși, în dezbaterile despre imigrație din Marea Britanie după 2005. În anul acela, Tony Blair, care candida pentru al treilea mandat de prim-ministru, a promis un sistem de imigrație bazat pe puncte, în stil australian. Ca la antipozi, s-ar acorda note pentru, să zicem, pregătire profesională, capacități lingvistice sau vârsta relativ tânără. Ideea este populară și pe dreapta: Nigel Farage, unul dintre arhitecții Brexitului, vorbește adesea despre ea.

Apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană însemna că un astfel de program nu putea fi niciodată aplicat tuturor celor care veneau în țară. Regulile sale îi permiteau oricărui cetățean dintr-o altă țară membră să se mute în Marea Britanie, indiferent de caracteristicile sale. În unii ani, din UE au venit majoritatea din noii sosiți în Marea Britanie. Brexit-ul schimbă însă lucrurile. Prim-ministrul Boris Johnson a promis să pună capăt libertății de mișcare și să reformeze imigrația. Ministrul său de interne, Priti Patel, a însărcinat Comitetul Consultativ pentru Migrațiune, o grupare oficială de tocilari, să se uite la Australia.

Și totuși, raportul acestui comitet, publicat pe 28 ianuarie, este entuziast. El subliniază că alte țări cu puncte, cum sunt Noua Zeelandă și Canada, le folosesc doar în anumite părți ale sistemului lor de imigrație. Autorii susțin că actualul sistem de recrutare a muncitorilor pe termen lung din străinătate – conform căruia imigranții neeuropeni trebuie să aibă o ofertă de muncă – furnizează deja lucrători care au calificările necesare, așa că nu mai este nevoie de o filtrare suplimentară. Sistemele bazate pe puncte nu garantează nici tipul dorit de imigrant. Raportul explică faptul că atunci când Marea Britaie a folosit o abordare similară, pentru a recruta imigranți talentați din afara UE între 2002 și 2006, ea a acordat note mari celor cu doctorate, masterate, diplome universitare sau pentru medici generaliști. Doar 2,8% dintre cei ale căror cereri au fost aprobate aveau însă un doctorat, 2,3% un masterat și 0,55 erau medici generaliști.

În esență, comitetul propune ca toți cei care fac cereri de imigrare să fie procesați conform sistemului actual pentru imigranții din afara UE, cu câteva modificări, inclusiv permițându-le să ocupe slujbe care necesită echivalentul unui bacalaureat, nu doar studii superioare. Majoritatea imigranților potențiali vor avea nevoie de o ofertă de muncă, cu un viitor salariu superior sfertului de jos al scării de salarizare pentru acea slujbă și deasupra pragului pentru toate slujbele disponibile, ceea ce ar reprezenta o scădere cu 15%, la £25.600 ($33.300), pentru a reflecta scara mai largă a slujbelor disponibile. Ar exista unele excepții de la acest prag, cum sunt lucrătorii din domeniul sanitar. Un sistem pe puncte ar putea fi folosit pentru a-i ierarhiza pe cei care fac cereri de imigrație și nu au un loc de muncă, pentru o viză separată, pentru oameni „excepțional de talentați”, conform căreia se admit acum mai multe sute de imigranți anual.

Comitetul recunoaște că restricțiile mai severe pentru imigranții europeni ar afecta creșterea economică și nivelurile de angajare a forței de muncă. Firmele care duc lipsă de mână de lucru ieftină vor trebui să se bazeze pe propriile lor resurse, deși comitetul nu prevede decât creșteri mici ale productivității muncii. Pragul mai jos al salariilor va face să fie cel puțin mai ușor de recrutat lucrători neeuropeni, spune Ian Robinson de la firma de avocatură Fragomen. „Asta înseamnă mai puține bătăi de cap despre cât e plătită o persoană ca să fie conformă cu sistemul.”

Guvernul poate decide să ignore acest raport. La câteva ore după publicarea sa, guvernul a reafirmat angajamentul său de a introduce un sistem bazat pe puncte. Dar nu e prea mult timp pentru schimbări majore. Un sistem nou și complex ar însemna să fie recalificați angajații Ministerului de Interne și să fie modificate sistemele IT până în momentul în care se încheie perioada de tranziție – în care Marea Britanie și UE aplică aceleași reguli –, în luna decembrie. Guvernul va accepta mai probabil majoritatea recomandărilor comitetului, dar va numi sistemul unul care este bazat pe puncte. Așa cum scrie președintele comitetului, Alan Manning, „o asemenea denumire nu punctează nimic, fie iertată gluma”. ■


Acest articol a apărut în secțiunea Marea Britanie din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Guvernul britanic vrea să modifice imigrația după Brexit”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele