Lupta forțelor anti-PSD pentru Primăria Capitalei se duce pe, deocamdată, trei paliere: Nicușor Dan, susținut de USR București, Vlad Voiculescu, susținut de PLUS și candidatul PNL care încă nu este cunoscut.

Alianța USR PLUS îl va desemna candidat pe unul dintre cei doi, însă modalitățile prin care se face asta nu sunt agreate de niciunul.

Au fost lansate în spațiul public două metode posibile. Una este cea a sondajelor, susținută de Conferința Municipală a USR București. Cealalată, propusă și susținută cu precădere de membrii Plus, este cea a așa-numitelor alegeri primare deschise. 

„Alegerile primare deschise nu asigură reprezentativitatea tuturor bucureștenilor cu drept de vot.

Trei experți, sociologi, Mircea Kivu, Călin Goina și Cătălin Stoica, susțin că sondajul de opinie este metoda care asigură reprezentativitatea tuturor bucureștenilor”, a declarat, vineri, Nicușor Dan.

Potrivit sondajelor, pentru 40% din bucureștenii anti-PSD, Nicușor Dan este candidatul Opoziției. Nicușor Dan este dispus să se retragă dacă va exista un candidat unic anti-PSD care este mai bine cotat decât el și are șanse reale să o învingă pe Firea.

Fondatorul USR crede că metoda aleasă trebuie însă să răspundă criteriului democratic al reprezentativității. Adică, care din cele două metode asigură că voința tuturor bucureștenilor cu drept de vot la alegerile locale este luată în calcul.

Cei mai în măsură să dea răspunsul sunt, evident, experții, sociologii de profesie. Nicoșor Dan a cerut părerea a trei specialiști.

Iată opiniile lor:

Mircea Kivu, sociolog

„Alegerile primare deschise vor putea măsura doar dimensiunile electoratelor captive (membri ai partidelor și simpatizanți) ale celor doi candidați aflați în competiție, fără a oferi nici o informație despre ceilalți alegători (cei indeciși și cei care ar vota alți candidați, fără a avea o decizie fermă).

…

Sondajul de opinie are avantajul de a oferi informații despre intenția de vot a tuturor segmentelor de electorat, inclusiv a indecișilor și a celor care în momentul de față optează pentru un candidat terț. De asemenea, va putea oferi informații nu doar asupra intenției de vot actuale, ci și asupra potențialului de creștere al fiecărui candidat.”

Călin Goina, lector universitar, Univ. Babeș-Bolyai, doctor în sociologie, UCLA

“…un sondaj sociologic înlătură aproape orice obiecție de reprezentativitate: un eșantion reprezentativ pentru populația Bucureștilor elimină orice îndoială, în limitele marjei de eroare. Mai mult, alegerile primare măsoare intenția de vot doar în cadrul susținătorilor activi sau simpatizanților partidului. Dimpotrivă, un sondaj sociologic ar prezenta intenția de vot a tuturor bucureștenilor, inclusiv a celor care ar considera să voteze pentru un anume candidat la primărie, fără să se identifice neapărat cu valorile partidului/alianței care îl susține.”

Cătălin Stoica, conferențiar universitar, SNSPA, doctor în sociologie, Standford University

“Din punctul meu de vedere, soluția cea mai bună, atât din punctul de vedere al reprezentativității cât și al costurilor, este realizarea unor sondaje de opinie pe eșantioane reprezentative ale populației cu drept de vot din București.  Partidele, candidații pot ajunge la un acord de finanțare a unor serii de sondaje. Sondajele ar trebui să fie făcute pe eșantioane de minim 1.100 de respondenți, persoane cu drept de vot din București.”

Vlad Voiculescu nu a putut fi contactat pentru a comenta situația.