În ianuarie a devenit publică existența unui coronavirus în orașul chinezesc Wuhan, pentru care nu există un tratament standard, care este transmisibil de la om la om și care are o rată de mortalitate ridicată. Vestea a sensibilizat de atunci piețele financiare, deoarece încă o incertitudine poate afecta economia globală.

Pe un teren aproape necunsocut, singura certitudine care putea fi folosită în analize era criza SARS, ale cărei efecte au fost atent studiate. Din datele publicate, acest nou virus este mult mai ușor transmisibil decât SARS: deja într-o singură lună a infectat un număr mai mare de oameni decât SARS în toată perioada cât a fost activ. Însă este mai puțin agresiv decât SARS.

Astfel, la data de 4 februarie 2020, se înregistrau 20.704 cazuri de infectare cu noul coronavirus, în 28 de țări. Dintre aceste persoane infectate, 427 au decedat, iar 727 s-au refăcut complet. Din aceste cifre, dacă se raportează numărul de decese la numărul de cazuri confirmate, rezultă o rată de deces de aproximativ 2,1%. Însă aceasta este posibil de fie subestimată din cauza creșterii cu rapiditate a numărului de cazuri noi. Fiindcă dacă ne uităm la cazurile finalizate (prin deces sau refacere completă), rata de deces este mult mai mare, de 37%. Însă probabil și aceasta este supraestimată, având în vedere rapiditatea cu care crește numărul de noi cazuri.

Răspunsul autorităților chineze la noul virus a fost izolarea orașelor în care a apărut și s-a extins epidemia. Astfel, le-a fost interzis dreptul de liberă circulație (în interiorul propriei țări) unui număr de peste 50 de milioane de oameni. Această situație este unică în istorie, nu a mai fost încercată la o asemenea scară. A interzice dreptul de circulație unui număr atât de mare de persoane poate conduce la revolte sociale, mai ales în cazul în care proviziile transmise către aceștia sunt insuficiente. Iar o asemenea combinație ar fi extrem de periculoasă.

Mai mult, China a fost izolată față de exterior: granițele cu statele vecine (inclusiv cu Hong Kong) au fost închise atât pentru persoane, cât și pentru bunuri. Majoritatea liniilor aeriene nu mai desfășoară zboruri în și dinspre China. De asemenea, multe țări, inclusiv Statele Unite, au impus restricții de intrare în țară a persoanelor care au călătorit recent în China.

În același timp, companiile de biotehnologie încearcă să producă și să testeze tratamente și vaccinuri împotriva noului virus. Cele mai avansate sunt: Gilead Biosciences, care colaborează cu autoritățile din China pentru testarea unui tratament împotriva noului coronavirus. Gilead este una dintre cele mai cunoscute companii biotech, este de departe liderul de piață în tratamentele anti HIV și compania care a produs primul tratament care vindecă hepatita C (la momentul ieșirii pe piață cu acest tratament, la finalul anului 2013, prețul unei pastile era de 1.000 USD). Johnson and Johnson, care este o companie din industria farmaceutică, în primele 50 de companii americane, este și intens implicată în efcortul de cercetare pentru a produce medicamente și vaccinuri eficiente în lupta cu noul virus. De asemenea, două companii de biotehnologie mai mici lucrează la realizarea unui vaccin împotriva noului coronavirus: o companie de vaccinuri sintetice – Inovio Pharmaceuticals și Moderna, specializată în manipularea mRNA.

Însă vor mai trece multe luni până când un tratament viabil sau un vaccin va fi dezvoltat. De exemplu, în cazul virusului Ebola, a durat mai mult de un an. Și ulterior dezvoltării tratamentului, din cauza cererii extrem de ridicate, acesta nu va fi disponibil imediat pentru toate solicitările.

Ceea ce înseamnă că prevenția va fi esențială. Cu consecințele ei economice.

China a pus în carantină orașe întregi, cu multe milioane de oameni. Acest lucru nu a mai fost încercat vreodată în istorie. Mai mult, deși în alte orașe din China, de exemplu Beijing, nu există restricții de circulație, din cauza panicii create de noul virus, orașul este pustiu. Și în cazul cel mai optimist (o rată de deces de 2% în cazul unei infectări cu coronavirus), această rată este foarte ridicată. Consecința este că populația va evita zonele aglomerate sau chiar va evita complet să iasă din casă.

Ca urmare, impactul economic asupra Chinei datorat încetării circulației persoanelor și bunurilor în cadrul aceleiași țări va fi unul puternic și direct. Practic, consumul privat va îngheța. Mai mult, multe companii din China (de exemplu Apple, Starbucks, McDonald’s) și-au întrerupt activitatea. La această evoluție se adaugă impactul asupra economiei chineze cauzat de înghețarea serviciilor de transport, a turismului și a cererii de bunuri pentru export. Iar aceste evoluții vin pe fondul încetinirii economiei (cu rate de creștere a PIB la nivele minime ale ultimelor zeci de ani). Prin urmare, probabil China va experimenta o situație economică similară recesiunii, dacă nu chiar recesiune.

Această evoluție a fost anticipată de indicii bursieri din China. Luni, 3 februarie, la deschiderea bursei chineze, după vacanța de Anul Nou Chinezesc, indicii bursieri au scăzut și cu 9 puncte procentuale, fiind puse în funcțiune mecanismele de limitare a volatilității (închiderea sesiunii de tranzacționare).

Efectele economice vor fi puternice și asupra țărilor din Asia și vor fi datorate reducerii mobilității persoanelor, a turismului și a serviciilor de transport.

De asemenea, vor fi consecințe la nivelul economiei globale.

Multinaționalele nu își vor mai putea vinde produsele în China (de exemplu Apple, Starbucks, McDonald’s și-au închis temporar activitatea în China). Acest lucru va însemna rezultate financiare mai slabe ale companiilor.

Cum nu se mai importă bunuri din China, în lipsa ofertei probabil vor fi majorări de prețuri. Tot majorări de prețuri vor fi și dacă produsele chinezești sunt înlocuite cu produse locale, dat fiind costul de producție mai mare.

Mobilitatea persoanelor la nivel global, precum și a bunurilor în și dinspre China se va reduce cu consecințe directe asupra consumului, turismului și transportului de persoane și de mărfuri. Cu consecințe asupra creșterii economice și a veniturilor companiilor din sectoarele mai sus amintite.

Ca urmare, tentativa de stabilizare a economiei globale, la care se așteptau instituțiile financiare internaționale, va întâmpina piedici.

Însă această criză va avea și efecte pe termen lung.

Punct de inflexiune pentru muncă

Dată fiind panica creată de coronavirus, cu frica de a ieși în locuri aglomerate, această criză este cel mai mare experiment de muncă de la distanță (work from home). Companiile încearcă să găsească soluții pentru a-și continua activitatea în situația unei mobilități extrem de reduse a angajaților. Soluții vor fi găsite, iar infrastructura IT va fi construită. Însă aceste soluții vor avea un impact asupra organizării muncii în viitor. Vor avea de pierdut cei care dețin și închiriază clădiri de birouri, companiile de transport și localurile.

Legat de această organizare a muncii în condițiile de imobilitate a salariaților, probabil că se va pune un accent și mai mare pe automatizarea proceselor și fluxurilor de producție, astfel încât să fie cât mai puțină nevoie de intervenție umană la fața locului.

De aici, consecințele asupra pieței muncii. ■

Febra unui impuls al creșterii glopale

Îngrijorările au fost similare în timpul epidemiei din 2002 și 2003, când au murit aproape 800 de oameni, în cel puțin 17 țări. La acea vreme, China tocmai se alăturase Organizației Mondiale a Comerțului, căpătând acces la piețele din întreaga lume. De atunci, PIB-ul anual al Chinei s-a multiplicat de mai bine de opt ori, ajungând la aproape 14 trilioane de dolari, de la 1,7 trilioane, conform Băncii Mondiale. Totodată, cota Chinei din comerțul mondial a ajuns la 12,8 procente, în 2019, mai mult de dublu față de cele 5,3 procente din 2003, potrivit Oxford Economics. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut la aproximativ 9.000 de dolari anul trecut, de la 1.500 în 2003. „China influențează astăzi aproximativ o treime din creșterea economică globală, mai mult decât Statele Unite, Europa și Japonia la un loc“, a explicat Andy Rothman, economist în cadrul Matthews Asia. După SARS, economia Chinei a suferit o contracție timp de mai multe luni, înainte de a reveni spectaculos. Acest lucru s-ar putea întâmpla și acum. Cu toate acestea, un lucru este sigur: ce se întâmplă în China va fi simțit peste tot în lume. ■