Iașul a rămas fără sistem de termoficare

242
6 minute de lectură
Sursa: Wikipedia

Urmăriți-ne și pe Facebook

Deputatul ieșean Marius Bodea a declarat că Iașul a rămas fără sistem de termoficare, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și susține că din această cauză, orașul va intra în faliment. În replică, Mihai Chirica susține că „decizia ÎCCJ nu poate fi aplicată sub nicio formă”.

Marius Bodea, președintele filialei muncipiale a PNL Iași a declarat vineri, într-o conferință de presă că Iașul a pierdut definitiv, în instanță, patrimoniul sistemului de termoficare.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, irevocabil și fără nicio cale de atac că patrimoniul de termoficare al orașului Iași este pierdut definitiv. Din acest moment, practic ieșenii nu mai au centralele CET 1 și CET 2 și rețelele afertente acestor centrale. Acestea au revenit prin decizie lichidatorului judiciar al defunctei CET, după un proces care a durat șapte ani. Marea problemă este că ne aflăm în fața unei situații care nu a mai fost întâlnită în niciun oraș din România. Factura pentru tot ce s-a întâmplat în tot acest timp, pornind de la falimentul fostului CET, de la folosirea, așa cum a spus instanța, abuzivă a acestui patrimoniu de către primărie, în dauna, detrimentul lichidatorului, cel care trebuia să acopere datoriile pe care fostul CET le avea se ridică la aproape 200 de milioane de euro, după cum bine știți, această sumă înseamnă falimentul orașului Iași.”, a declarat într-o conferință de presă Marius Bodea, președintele filialei municipale a PNL Iași.

Potrivit lui Bodea, în urma acestei decizii, există riscul ca Iașul să trebuiască să dea bani în apoi Comisiei Europene.

„Comisia Europeană poate cere cel puțin 20 de milioane de euro înapoi, bani cu care s-a modernizat acest patrimoniu, dar care nu aparținea domeniului public așa cum prevede legea finanțărilor europene. În plus, o dată cu acest litigiu, Comisia Europeană poate bloca toate finanțările europene pe care le avem la Iași, sumele pe care le cer cei care au fost implicați în acest litigiu, lichidatorul judiciar pe de o parte, alte societăți care nu au putut fructifica ce pare să fi fost a lor și anume parte din acest patrimoniu, au cerut sume uriașe care depășesc 120 de milioane de euro. Suntem într-o situație în care nu putem ieși fără specialiști care să spună concret ceea ce putem face fără o discuție cu Guvernul și fără implicare”, a explicat Marius Bodea.

De cealaltă parte, Mihai Chirica susține că Iașul nu este în situația Bucureștiului și că “are în continuare și va avea termoficare mulți ani de acum încolo, indiferent dacă le stric sau nu unor «prieteni» ai Iașului bucuria aceasta”.

CET Iași a intrat în faliment în 2012, după mai multe datorii acumulate. Furnizorul de energie termică a devenit după, direcția tehnică a primăriei, iar mai apoi, serviciile au fost concesionate unei companii private, cu capital francez.

„Falimentul CET-ului a fost cerut de ANAF, ca principal creditor, alături și de alți creditori, s-a dus întâi în insolvență, apoi a trecut, după planul de reorganizare în faliment (…) Problema noastră a fost de început, bunurile CET-ului, bunurile care au fost transmise, prin hotărâre de Guvern, în guvernarea Năstase, de la Termoelectrica către municipiul Iași, în 2002. (…). Hotărârea de guvern prin care Termoelectrica a fost decapitalizată este dizolvată prin efectul unei hotărâri a instanţei de la Galaţi care contastată încălcarea legii proprietăţii publice, respectiv legea 213, coroborată cu 216. Şi hotărârea de guvern Năstase pică. (…) Cu toate astea, după falimentul CET în anul 2012, noi dăm în judecată CET Iaşi pe motiv că bunurile ne aparţin în totalitate. (…) În paralel cu aceasta, am deschis un alt dosar 581, deschis din primele zile de mandat prin care am dat din nou în judecată CET-ul contantând faptul că, nu numai că revendicăm bunurile, dar şi toate investiţiile care s-au făcut de către CET de-a lungul timpului sunt bunuri ale municialităţii.”, a explicat Mihai Chirica, într-o conferință de presă.

Acesta susține că toate problemele vin de o hotărâre de Consiliul Local de pe vremea lui Constantin Simirad, când „au fost trecute bunuri publice în capitalul social al unei societăţi comerciale”, iar aceste bunuri nu pot fi revendicate atâta timp cât nu sunt dizolvate acele hotărâri din Consiliul Local.

Primarul Iașului consideră că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi pusă în aplicare, pentru că municipalitatea ieșeană a fost cea care a cerut preluarea bunurilor CET prin revendicare.

„Această decizie a ICCJ nu poate fi aplicată sub nicio formă pentru că nu a fost o cerinţă a CET de a prelua bunurile, ci a fost o cerinţă a municpiului Iaşi de a prelua bunurile de la CET prin revendicare. Prin urmare, noi ne-am întors exact la situaţia din 2012, cu singura excepţie că în 2018, deja Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ni le-a recunoscut ca bunuri, invocând interesul public al municipiului Iași. De asemenea ICCJ, nu a constituit un titlu executoriu în favoarea CET, ci doar a respins cererea noastră de revendicare, întorcându-ne în Judecătorie în vederea dizolvării hotărârilor de Consiliu Local”, a mai declarat Chirica.

Acesta le-a dat asigurări ieșenilor racordați la sistemul de termoficare că furnizarea căldurii nu va fi întreruptă.

„În prezent, CET Iaşi are în stoc cărbune suficient pentru două sezoane. (…) Asigur întreaga populaţie a Municipiului Iaşi că nu există niciun pericol de a rămâne fără apă caldă și căldură”, a spus primarul Mihai Chirica.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele