Starea de spirit a electoratului tradițional al PSD suferă transformări atât de spectaculoase încât îi pune pe sociologi în fața unei provocări: câtă acuratețe au sondajele, cu toată marja de eroare și cu rezultatele focus-grup-urilor, având în vedere percepțiile volatile, bazate pe o depresie crescândă? Mulți s-au întrebat de ce a crescut ALDE în unele sondaje, pe baza a ce? Pe seama PNL, n-avea cum, căci activul liberal a strâns rândurile și nu doar că reamintește propriului electorat lipsa de noimă a PSD, dar îi și oferă modelul de succes din orașele ridicate cu bani europeni. Pe seama nehotărâților, nici atât, căci dacă mesajele antijustiție vopsite în „lupta contra abuzurilor” n-au ținut până acum, e greu de crezut că vor mai prinde. Nici prestația lui Călin Popescu Tăriceanu nu s-a modificat, el pare doar mai flămând. Așa că mai rămâne bazinul social-democrat, din care ALDE ciugulește ritmic, precum vulturul din ficatul lui Prometeu.
Deosebire mare între Dragnea și Prometeu
Între Dragnea și Prometeu există însă niște diferențe. Șeful PSD a adus poporului său focul, dar foamea de cartofi prăjiți cu ceafă de mistreț fiind apocaliptică, partidul riscă să fie mistuit. E drept, nici Tăriceanu nu e Hercule, cel care a răpus vulturul și l-a eliberat pe Prometeu! Șeful Senatului este mai degrabă o căpușă care și-a înfipt cornul în ceafa de mistreț și visează să fie recompensat regește. Dacă vreți, chiar dacă e bine îmbrăcat, Tăriceanu este ca și Dragnea în tinerețile lui politice (sau ca șoferul de autobuz Maduro): pândește ce pândește și, la un moment dat, face stop pe piept și șutează.
La această oră, actori bine antrenați, membri ALDE, fac un lobby inteligent prin taberele PSD, încercând să le inducă ideea că au numai de câștigat din mazilirea lui Dragnea. Argumentul suprem, garantarea libertății, sună ca o muzică plăcută la urechile unor baroni, sătui de șantajul subtil, dar de proporții grotești, cu secția specială de la Parchetul General. Ce butoane are Tăriceanu? Voturile din Parlament, care asigură majoritatea, dar și pe Tudorel Toader! Ce butoane are PSD? Remanierea lui Toader și amenințarea cu ridicarea imunității lui Tăriceanu. Și uite-așa, relația dintre PSD și ALDE nu se bazează pe un parteneriat onest, cum ar putea crede elevii cărora le preda Viorica Dăncilă pe vremuri cursuri de traforaj, ci pe un lanț de șantaje cu sumă nulă. Dar ei nu știu. Fiecare își imaginează că-l trage pe celălalt cu cheia.
Scleroză, corupție sau depresie? Toate!
Din tot acest joc de-a baba oarba pierd ambele partide. Chiar dacă nu prestează la vedere, ci trebuie să ghicim ostilitățile din frânturi de afirmații spuse la ceas de seară, din oboseală, în platourile de televiziune, situația e următoarea: Călin Popescu Tăriceanu este gata să facă 180 de grade, să iasă de la guvernare și să atace la baionetă atât voturile PSD, cât și pe cele ale PNL. Dacă pe liberali și pe alegătorii lor nu are cu ce să-i convingă, peste cei ai PSD poate năvăli deșănțat. Le va vinde imaginea sa de băiat spălat, cu șosete negre și dinți făcuți, apoi va juca și cartea neînțelesului, să-și justifice nu se mai știe câte neveste. În plus, va reaminti cum s-a luptat cu Traian Băsescu. Nu va sufla o vorbă despre câteva privatizări „strategice”. Dar nici despre faptul că, aidoma PSD, care este amenințat cu excluderea din grupul socialiștilor europeni, ALDE este pe punctul să fie lăsat la vatră de către familia politică din care face parte.
PSD este clar ce are de pierdut, dar voturile nu vor merge la ALDE, cum pretind niște consultanți ai lui Tăriceanu. Ci la Pro România. Și asta, pentru simplul motiv că președintelui ALDE îi lipsește ce are Victor Ponta: discurs. Fostul premier socialist știe că un partid mare, dar pe alocuri sclerozat și corupt, are nevoie de un ardei iute, nu de o stafidă. Tăriceanu mizează pe alura de boier, dar greșește. Poza sa va întări percepția în sânul electoratului și al activului PSD că e doar unul care se dă mare și nu provine din popor. Sigur, ca să schimbe asta, Tăriceanu își poate pune cizme de gumă. Dar… țineți minte cum a fost tratat Mircea Geoană când a făcut asta?
Miza populismului, o nouă intrare în gard
Cum e obiceiul, ambele partide trebuie să se laude în fața propriului electorat că stau la masă cu bogații lumii. Însă niște șmecheri care înțeapă conducta de benzină a Uniunii Europene nu pot avea pretenția să primească laude nici dacă-i cheamă în franceză, germană sau italiană. Darămite dacă-i cheamă la închisoare! Acolo, regulile sunt limpezi: cine fură argintăria primește întâi un avertisment, pe urmă un șut. Ce le-ar mai rămâne PSD și ALDE? Să facă disidență populistă alături de FIDESZ, Marine le Pen și de alte triste figuri. Numai că, îndrăznește să crezi, după ce vor fi tolerați alături pentru a conta numeric, vor fi executați scurt. Și asta, dintr-un singur motiv: populiștii grobieni au tradiție, ei cred în ceea ce spun. Ai noștri sunt doar niște oportuniști care și-ar vinde și mamele pentru un certificat nobiliar. Firește că populiștii n-au un asemenea blazon. Dar nici Dragnea, nici Tăriceanu n-au prea citit la viața lor.
