În fiecare an, România importă rezultate de cercetare agricolă de circa un miliard de euro, doar în domeniul materialului genetic, fără a lua în calcul alte sectoare agricole, a declarat, pentru Reporter Global, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești (ASAS) și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. Importul de cercetare este cel mai scump. Cel care vinde rezultate de cercetare este cel mai bogat, potrivit președintelui ASAS.
Pe lângă materialul genetic la porc, pasăre și bovine aproape în totalitate, se importă masiv sămânță de porumb, floarea-soarelui, legume, cartofi și sfeclă de zahăr în totalitate. Prin astfel de importuri se explică faptul că pe piață au apărut gogoșari care nu se colorează în timpul procesului de creștere și nu au gust dulceag și, mai nou, vestiții pepeni de Dăbuleni au explodat anul trecut, din cauză că soiurile importate nu se adaptează la solul și clima din România, potrivit lui Valeriu Tabără. Nu întâmplător, stațiunile de cercetare agricolă autohtone au fost gândite, în perioada comunistă, astfel încât fiecare să asigure cercetarea pe anumite zone, întrucât atât solul, cât și condițiile climatice diferă de la o zonă la alta. Cu atât mai mult e improbabil ca soiurile din alte țări să fie compatibile cu solul și clima din România.
Cercetare agrometeorologică, din 2019
La aceste importuri masive s-a ajuns după ce de ani de zile stațiunile de cercetare agricolă se zbat între lipsa de finanțare și interesele imobiliare, care le-a lăsat fără o mare parte din terenurile pe care le dețineau și care reprezentau bază de cercetare. Astfel, România a devenit din exportator, până în 1994, importator. „Am putea să devenim exportatori de material biologic pentru zootehnie. Agricultura este un sector care ar trebui să elimine importurile, bineînțeles, cu excepția fructelor exotice și a altor produse care nu există în România”, spune Valeriu Tabără. Pentru aceasta însă este nevoie de o strategie solidă pe termen mediu și lung care să fie aplicată, indiferent de partidul care este la guvernare.
Pe lângă cercetarea agricolă clasică, președintele ASAS declară că începând de anul viitor vrea să implementeze cercetarea agrometeorologică în toate stațiunile de cercetare din țară. „De la anul, intenționăm ca fiecare stațiune să-și facă ministație meteorologică și din toate acestea să facem o stație centrală la ASAS. Având aceste stații se pot face, de exemplu, intervenții pentru boli și nu numai. O astfel de stație costă 15.000-20.000 de euro. Pentru anul viitor sperăm să obținem un buget de 130 de milioane de lei pentru cercetare. Nu este cât am avea nevoie, dar este puțin mai mare față de anii trecuți. Ar trebui să avem un buget de 100 de milioane de euro, cum au alte țări, dar deocamdată asta este situația”, declară Valeriu Tabără.
În prezent, în România sunt 60 de stațiuni de cercetare, dintre care 54 sunt în subordinea ASAS și 6 sunt în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), dar în coordonarea ASAS. Ministerul Agriculturii și-a propus să reorganizeze institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare agricolă, unele dintre acestea urmând a fi desființate. Procesul este în plină desfășurare. Potrivit președintelui ASAS, până acum au fost reorganizate 39 de stațiuni de cercetare, iar alte 14 sunt în curs.
Institutele și stațiunile care se reorganizează sunt instituții aflate în subordinea ASAS și sunt finanțate din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat. Personalul institutelor și al stațiunilor care se reorganizează sau se desființează va fi preluat de noua unitate, fără concurs, iar veniturile și cheltuielile institutelor și ale stațiunilor se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli al acestora.
Finanțare tăiată în fiecare an
Potrivit unui control al Curții de Conturi (CC), pe anul 2016, cercetarea agricolă românească a suferit din cauza dezinteresului și neimplicării factorului guvernamental, în special a Ministerului Agriculturii, fapt ce a produs anumite disfuncționalități și efecte negative majore asupra activității unităților de cercetare și performanțelor cercetării agricole românești. În plus, și subvenția primită de către unitățile de cercetare agricolă a fost diminuată, iar din 2013 acestea au primit cu 12,6% mai puțini bani. Controlul a evidențiat că cea mai afectată a fost centrala ASAS, căreia i-a fost scăzută subvenția cu 56,9%. Conform raportului, diminuarea subvențiilor a continuat și în 2014, când au fost reduse cu 9,3%. În anul 2015, reducerea totală ajungea la 19,4%, iar în 2016, la 15,1%. Centrala ASAS a fost cel mai drastic afectată și în acești doi ani, fiindu-i redusă subvenția cu 96,2%, respectiv 82,5%. ,,Efectele subfinanțării au fost diminuarea capacității de cercetare și nerealizarea obiectivelor stabilite, perturbări grave în funcționare, orientarea activității de cercetare-dezvoltare către cea economică și comercială, formarea de arierate către bugetele publice și către terți, ieșirea din sistem a cercetătorilor cu experiență și imposibilitatea înlocuirii acestora, dificultăți în promovarea și implementarea unui sistem managerial eficient și eficace”, se precizează în raportul CC.
ASAS a pierdut mai mult de jumătate din terenuri
În același raport a fost analizată și situația resursei umane din domeniul cercetării, unde există anumite probleme nerezolvate, în principal legate de numărul redus de salariați și de nivelul de salarizare neatractiv pentru potențialii angajați. Numărul total al cercetătorilor a scăzut continuu și dramatic, an de an, astfel încât, dintr-un total de 1.048 de cercetători în anul 2009 (1.044 la nivelul unităților de cercetare-dezvoltare subordonate), s-a ajuns la 467 de cercetători în anul 2016 (459 la nivelul unităților subordonate), reprezentând 44,6% față de 2009, respectiv 43,97% la nivelul unităților subordonate, se mai specifică în raport.
În cazul ASAS, nu doar fondurile au fost reduse. Conform raportului Curții, suprafețele de teren ale instituției au fost diminuate de la 184.422,3 ha în 2002 la doar 44.689,4 ha până în anul 2009, adică o scădere de 75,7% în 7 ani. Academia a înregistrat scăderi continue ale suprafeței în perioada 2009-2016 și a ajuns să dețină doar 5.852,4 ha. Din cauza lipsei de fonduri, ASAS a decis să dea în arendă o parte din terenurile din proprietate. Astfel, din suprafața de 3.322,2 ha deținută de ASAS în 2009, au fost date în arendă 1.729 ha, adică 52% din suprafața de 5.852,4 ha. Până în 2016, 4.854,2 ha, adică 82,9% din suprafața totală deținută de ASAS, erau date în arendă.