Înainte de alegeri, partidul de guvernământ din Polonia oferă sume uriașe

În loc să sărute bebeluși, îi mituiește pe părinți

Mita de $10 miliarde

Ediția tipărită | Europa – 28 februarie 2019 | VARȘOVIA


AFLAREA LA PUTERE are încă avantajele ei, cel puțin într-o țară a cărei economie duduie. PIB-ul Poloniei a crescut cu 5,1% anul trecut, mai rapid decât în orice țară din UE, cu excepția minusculei Malta și a Irlandei. Slăbiciunea din restul continentului va reduce această creștere cu un punct procentual sau mai mult, în 2019, dar Partidul Lege și Justiție (PiS) de guvernământ are bani cu care să arunce în jur. Pe 23 februarie, a anunțat o extindere a popularului său program „Familia 500+”, conform căruia familiile primesc 500 de zloți (132 de dolari) pe lună pentru fiecare copil, după primul născut. Pe viitor, și primul născut va fi eligibil – printr-o alocație suplimentară, la care erau îndreptățite anterior doar familiile cele mai sărace. Din pachetul, care se ridică la aproape 40 de miliarde de zloți (10,5 miliarde de dolari), aproape 2% din PIB-ul preconizat pentru acest an, mai fac parte un bonus de 1.100 de zloți pentru pensionari și reduceri de impozite, mai ales pentru tineri.

Lucrurile sunt destul de pe față, mai ales dacă ținem cont de faptul că noua alocație pentru copii va intra în vigoare în iulie, cu doar trei luni înainte de data așteptată a viitoarelor alegeri generale. Unii se tem că noile promisiuni sunt prea costisitoare. Strategii partidului de guvernământ replică imediat că opoziția a spus același lucru atunci când programul 500+ a fost introdus în 2016; anul trecut, bugetul a fost însă echilibrat. Datoria este la 50% din PIB și în scădere. Beneficiul universal, care îi va ajuta în mod disproporționat pe cei cu venituri mai mici, este bun pentru consum. Un stimulent un pic mai mare poate fi exact ceea ce este necesar dacă mediul de afaceri este tras în jos de slăbiciunea din Germania, vecinul cu care economia Poloniei este strâns împletită. Planul 500+ s-a dovedit atât de popular, de fapt, încât Platforma Civică (PO), principalul partid de opoziție, spune că nu are intenția de a renunța la el.

Această mișcare prevestește un scor strâns la alegerile din octombrie. Platforma Civică își pune speranțele pe o performanță bună la alegerile pentru Parlamentul European din mai, pentru a continua tendința de după alegerile locale de anul trecut, când a obținut un scor bun în orașele mai mari ale Poloniei, nereușind însă să contracareze superioritatea PiS în mediul rural. Prezența la vot la alegerile europarlamentare este jalnică în Polonia; ultima dată, a fost de doar 24%. Speranța Platformei Civice este că va reuși să îi convingă pe mai mulți dintre susținătorii ei mai bine educați să iasă la vot. Ea a reușit și să atragă cinci partide mai mici într-o Coaliție Europeană, o alianță electorală pentru europarlamentare. O încercare similară a eșuat anterior, dar coaliția este aproape cot la cot cu PiS în sondaje. De unde și generozitatea bruscă a acestuia.

Tabloul este complicat și mai tare de un om despre care unii speră că ar putea fi un Emmanuel Macron polonez: Robert Biedron, fostul primar în vârstă de 42 de ani al orașului Slupsk. A conduce o urbe precum Slupsk nu este o referință de înaltă clasă sau o slujbă prea pretențioasă. Orașul are doar 100.000 de locuitori. Aflat în partea de vest a țării, deci accesibil pentru Germania, are fabrici prospere de încălțăminte și de camioane. Totuși, Biedron este, fapt neobișnuit pentru conservatoarea Polonie, un politician homosexual declarat, primul care a fost ales în Seim, camera inferioară a parlamentului.

El va fura probabil voturi de la Platforma Civică; aceasta, în ciuda rădăcinilor sale urbane și a popularității sale în cercurile liberale din Europa occidentală, nu favorizează nici căsătoriile homosexuale, nici legalizarea avortului la cerere. În prezent, el refuză să se alăture coaliției de opoziție, denunțând ambele principale partide ale Poloniei în termeni la fel de virulenți. Turși, speranța liderilor din Platforma Civică, este de părere că odată ce se va vedea confirmat la alegerile europene, el i-ar putea ajuta să formeze un guvern în toamnă. Partidul său, numit Wiosna („Primăvara”, în poloneză), poate că își va mai pierde din flori până atunci. Biedron se vede însă în poziția de viitor prim-ministru și s-ar putea să nu aibă prea mare chef să se adauge la cifre, decât dacă (și asta este foarte improbabil) i se va oferi funcția de vârf.

WARSAW, POLAND – FEBRUARY 27: A man holds up his hand to people participating in a pro-democracy march holding a giant Polish flag on February 27, 2016 in Warsaw, Poland. Tens of thousands of people, many of whom had come from across Poland, marched through the city center to protest against the current government of the Law and Justice party (PiS), which has taken strident steps towards undermining democracy in Poland, including curtailing the power of the Constitutional Court and forcing out critical journalists in state-run media. (Photo by Sean Gallup/Getty Images)

Celălalt mare semn de întrebare este referitor la problemele Poloniei cu statul de drept. În decembrie 2017, Comisia Europeană de la Bruxelles a declanșat procedurile „conform Articolului 7” împotriva Poloniei, o procedură care nu a mai fost invocată vreodată înainte, citând o sumedenie de amenințări la adresa independenței sistemului de justiție care derivă din ceea ce guvernul numește reforme ale tribunalelor sale. Criticii spun că guvernul a neutralizat curtea constituțională a Poloniei, care este acum plină de oameni numiți de guvern.

Totuși, încercarea de a modifica balanța Curții Supreme prin destituirea tuturor judecătorilor în vârstă de, sau care depășesc, vârsta de 65 de ani a eșuat, după ce guvernul a renunțat la această măsură, ca urmare a unui ordin din partea Curții Europene de Justiție. Mișcarea Comisiei Europene împotriva Poloniei s-a împotmolit însă, dat fiind că orice încercare de a sancționa de fapt Polonia conform Articolului 7 necesită acordul unanim al celorlalte guverne UE, ceea ce nu se va întâmpla prea repede. Eforturile diplomatice ale rafinatului prim-ministru polonez poate că au mai domolit din acuzația că PiS a transformat Polonia într-un stat paria, prin aceasta privând Platforma Civică de o armă crucială. Ziarele pro-opoziție au emis acuzații complexe de corupție în rândul partidului de guvernământ, dar alegătorilor nu le-a prea păsat de asta. Lege și Justiție a câștigat o majoritate neașteptată în 2015; și speră să recidiveze.

Acest articol a apărut în secțiunea Europa din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Mita de $10 miliarde”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele