Istoria sub lupă: În urmă cu 51 de ani, trupele Pactului de la Varșovia invadau Cehoslovacia

117
3 minute de lectură

Trupele Pactului de la Varșovia, coordonate de Uniunea Sovietică, invadau Cehoslovacia în noaptea dintre 20 și 21 august. Caracterizând evenimentul ca pe o agresiune la adresa unei țări independente, Ceaușescu se afla la apogeul carierei sale politice și își atrăgea o largă susținere, scrie Mediafax.

Cehoslovacii se trezeau în dimineața zilei de 21 august 1968 pentru a descoperi că trăiesc într-o țară ocupată de armatele pactului de la Varșovia, coordonate de Uniunea Sovietică.

Era finalul tragic pentru ceea ce s-a numit primăvara de la Praga. Liderul partidului comunist din Cehoslovacia era din ianuarie´68 Alexander Dubcek. Numele său a rămas sinonim cu intențiile de a reforma comunismul din Estul Europei.

„Socialism cu față umană”

În luna aprilie 1968, un Program de Acțiune publicat de cehoslovaci avea în vedere o libertate a presei mai mare, descentralizarea politică și libertate de mișcare ca și limitarea puterilor poliței politice. Se vorbea deja despre un „socialism cu față umană”.

Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană (jumătatea comunistă a Germaniei de azi), Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cehoslovacia au semnat la începutul lunii august 1968 declarația de la Bratislava, angajându-se să rămână fidele ideologiei comuniste și să susțină intervenția în orice țară membră a pactului în eventualitatea în care ar conducere comunistă fi fost amenințată de instaurarea unui sistem politic cu mai multe partide.

20.000 de soldați și 2.000 de tancuri

În noaptea dintre 20 și 21 august 1968 peste 200.000 de soldați și 2.000 de tancuri din Uniunea Sovietică, Bulgaria, Polonia și Ungaria. Erau o parte dintre țările care semnaseră Pactul de la Varșovia, înțelegerea statelor comuniste de colaborare, ca reacție la integrarea Germaniei de Vest în NATO, în 1955.

Liderul Uniunii Sovietice, Leonid Brejnev își dorea ca prin implicarea altor țări comuniste în invazie să ofere intervenției militare o aparență internațională care lipsise în cazul intervenției din 1956 împotriva reformiștilor din Ungaria.

Trupele blocului Estic au intrat în Cehoslovacia puțin înainte de miezul nopții. În timpul atacului s-au înregistrat 137 de morți de partea cehoslovacă și sute de răniți. Presa sovietică publicase o cerere nesemnată a guvernului Republici Socialiste Cehoslovace de „ajutor imediat, inclusiv cu ajutorul armatei” pentru a justifica deplasarea de trupe. Toți liderii reformiști de la Praga au fost arestați și duși la Moscova fiind acuzați de demersuri contrarevoluționare.

România și Albania, împotriva intervenției

Dintre țările comuniste europene numai România și Albania nu au fost implicate în invazie. Nicolae Ceaușescu a avut punctul culminant al carierei sale vorbind în fața maselor împotriva intervenției sovietice în Cehoslovacia.

Alexander Dubček a revenit de la Moscova și a fost lăsat la putere în continuare cu condiția să stopeze reformele. A fost schimbat de la conducerea partidului comunist din Cehoslovacia în aprilie 1969.

Partidul Socialist al Muncitorilor Maghiari și-a cerut scuze pentru participarea la invazie pe 11 august 1989. În același an, invazia a fost condamnată de altă țară participantă, în Adunarea Națională a Poloniei. Germania de Est și Bulgaria arătându-și regretul în mod oficial pentru implicarea în evenimente în decembrie 1989.

De altfel, Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a numit invazia o greșeală într-o declarație semnată la finalul anului 1989 alături de alte țări ale Pactului de la Varșovia.

În 2015, canalul de stat rusesc Russia-1 a prezentat un documentar care explica invazia ca pe o măsură de protecție împotriva unei lovituri de stat susținute de NATO. Ambasadorul Rusiei la Praga în acel moment s-a distanțat de documentar și a afirmat că nu reprezintă poziția oficială a guvernului Rus.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele