Italia, bolnavul cronic al Europei

46
9 minute de lectură

Tragedia prăbușirii podului Morandi din Genova a pus sub reflectorul presei din toată lumea imaginea infrastructurii precare a Italiei. Totodată, drama genoveză a injectat o panică suplimentară în piața financiară, provocată de așteptarea îngrijorată a unui buget care va trebui să susțină reconstrucția infrastructurii, deși este deja sufocat de o imensă datorie publică.

Randamentele obligațiunile italiene emise pe zece ani au urcat marți la cele mai mari valori din ultimii patru ani, reflectând îngrijorarea investitorilor privind amplificarea cheltuielilor bugetare într-o țară deja supraîndatorată. Totuși, constată analiștii, investitorii au vândut obligațiunile italiene, dar au cumpărat euro, arătând astfel că, în acest moment, deși criza italiană poate afecta zona euro, deocamdată rămâne o problemă locală. O problemă care poate fi rezolvată dacă autoritățile de la Roma vor prezenta un buget prudent pentru anul viitor. În caz contrar, piața financiară ar reacționa negativ, îngrijorată de sustenabilitatea gestionării datoriei suverane, și ar penaliza în continuare obligațiunile italiene. Împrumuturile Italiei ar costa mai mult, ceea ce ar avea ca efect inflamarea poverii datoriei publice.

Ratingul sub presiune

Deocamdată însă premierul Luigi Di Maio a anunțat că guvernul ar putea depăși ținta de deficit bugetar de 3% care limitează bugetele zonei euro, anunț care a sporit îngrijorarea marilor agenții de evaluare financiară, deja pregătite să reducă ratingul Italiei.

Mișcarea 5 Stele a propus alocarea sumei de 80 de miliarde de euro în bugetul anului viitor pentru a moderniza infrastructura țării, sumă care va propulsa deficitul peste limita Maastrichtului.

Ideea că Italia, a cărei datorie publică depășea 130% din PIB la finalul anului trecut, va continua să ruleze cu deficite mari este o sfidare atât față de zona euro, cât și față de propriul viitor financiar. O astfel de creștere uriașă a cheltuielilor ar încălca regulile bugetare ale UE, însă partidul de guvernământ al Italiei intenționează să speculeze tragedia de la Genova și încearcă să invoce „regula de aur”, promovată de fostul premier britanic Gordon Brown, pentru a elimina investițiile publice din deficitul bugetar principal. Nu se știe încă structura bugetului pentru 2019 al Italiei, dar îngrijorarea analiștilor are rădăcini în viziunea economică a partidelor care conduc astăzi Italia, expusă în campania electorală.

Încă este neclar dacă Mișcarea 5 Stele își va impune oferta de pensii minime garantate pentru toți pensionarii de cel puțin 780 de euro pe lună și reducerea vârstei de pensionare, ceea ce ar pune o presiune puternică asupra unui sistem de pensii care are deja nevoie de reforme pentru a rezista în condițiile demografice ale țării.

Ca atare, piața de obligațiuni guvernamentale italiene a fost supusă unei presiuni puternice în ultimele săptămâni. Guvernul italian nu a dat detalii privind structura cheltuielilor după ultima sa întâlnire în care a analizat bugetul anului viitor, mister care lasă loc speculațiilor și inflamează piața financiară.

În ciuda precedentului creat de Marea Britanie și a compasiunii față de tragedia de la Genova, analiștii se așteaptă la opoziție dură a unor state europene în fața perspectivei de a depăși masiv deficitul bugetar anul viitor. Totodată însă, piața financiară ia în calcul posibilitatea ca oficialii italieni să ignore obiecțiile europenilor și să-și impună un buget care să acomodeze promisiunile electorale și să includă cheltuieli pentru modernizarea infrastructurii.

În ultimă instanță, UE poate acorda Italiei miliarde de dolari pentru nevoile de infrastructură din cauza poziției centrale a țării în cadrul Uniunii, spune analistul Boris Schlossberg de la BK Asset Management. „Italia prezintă un caz foarte delicat pentru UE, deoarece este a patra cea mai mare economie din Uniune, dar și cea mai îndatorată. În plus, este una dintre economiile lumii cu cea mai lentă creștere anuală în ultimii cinci ani, de 0,5%”, a adăugat Schlossberg.

Piața financiară nu ignoră însă o problemă de fond a infrastructurii italiene, și anume cheltuirea, în timp, a unor sume imense pentru cosmetizarea lucrărilor publice, fără a le moderniza sau consolida. „Presupunând că viitoarele cheltuieli pentru infrastructură ar fi folosite pentru actualizarea reală a structurilor de capital, și nu pentru simpla corupție, programul ar putea să se dovedească pozitiv atât pentru creșterea economică italiană, cât și pentru cea mai extinsă a UE. Pentru moment însă, piețele rămân precaute, având în vedere situația financiară precară a Italiei și, în special, dorința Băncii Centrale Europene de a normaliza politica mai devreme mai degrabă decât mai târziu, ceea ce ar pune presiuni suplimentare asupra ratelor italiene”, a mai comentat Schlossberg.

Coaliția de guvernare din Italia își va dezvălui schița de buget în octombrie, în condițiile în care creșterea economiei va încetini. Liga lui Salvini face presiuni pentru tăierea impozitului pe venit, în timp ce Mișcarea 5 Stele cere un nou program de asistență socială.

Fitch: Forța Italiei, economia diversificată

Totuși, Italia rămâne solvabilă, dacă nu afișează un deficit peste cel negociat cu UE, spun analiștii agenției de rating Fitch, care privesc hipnotic evoluția discuțiilor despre buget. Țara nu va intra în incapacitate de plată deoarece este susținută de o economie de mari dimensiuni, deși are o datorie uriașă. Economia este diversificată, are o valoare adăugată ridicată, cu venit național brut pe cap de locuitor mare și guvernanță mai puternică decât mediile europene. În plus, sectorul privat are datorii moderate și sistem de pensii nu are, deocamdată, probleme majore, spun analiștii de la Fitch. Totuși, nivelul ridicat al datoriei publice, tendința de încetinire a economiei, o calitate slabă a activelor din sectorul bancar și riscul politic pot provoca probleme economiei italiene, adaugă Fitch.

Incertitudinea politică este însă mare, spun analiștii agenției de rating Fitch, deoarece există diferențele ideologice și politice mari între Mișcarea 5 Stele și Liga, ceea ce ar putea spori presiunile asupra coeziunii coaliției. „Nu ne așteptăm ca acest guvern să reziste, vedem o posibilitate crescândă de alegeri anticipate în 2019”, arată Fitch.

„Există un nivel ridicat al gradul de incertitudine privind agenda politică și incoerențele dintre costul noilor măsuri fiscale și obiectivul declarat de a reduce datoria publică. Ne așteptăm ca guvernul să pedaleze antipatia față de aderarea la UE / euro și să se concentreze asupra unui impuls de refuz al regulilor fiscale ale UE”, consideră analiștii Fitch. În concluzie, Fitch se așteaptă la un deficit de aproximativ 2,2% din PIB, inferior celui prezentat de retorica oficială, de 3%, necesar însă punerii în aplicare a măsurilor în cadrul programului de coaliție.

Totuși, în ciuda perspectivei de amplificare a deficitului și în 2020, acesta nu va depăși pragul de 3% din PIB, deoarece atât UE, cât și piața financiară vor face „presiuni care oferă o anumită ancoră pentru expansiunea fiscală”.

Bănci fragile

Sectorul bancar italian este fragilizat de un nivel masiv al creditelor neperformante, care sunt evaluate la 14%, față de media UE de 4%. Problemele Turciei, unde băncile italiene au finanțat masiv atât afaceri private, cât și datoria publică, pot sensibiliza și mai mult sistemul bancar. Categoria „sofferenze” a creditelor neperformante a scăzut, începând cu vârful din aprilie 2017, de la 203 miliarde de euro, până la 132 de miliarde de euro în iunie 2018. Cu toate acestea, propunerile coaliției de revizuire a regulilor de salvare a băncilor cu probleme, intenția de a întrerupe reforma în curs a băncilor de economii, iar mai puțin accentul pe reducerea creditelor neperformante ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra sectorului bancar din Italia.

Criza a urcat datoria cu 12% din PIB

În timpul crizei, rata datoriei publice în PIB a crescut de la 100% în 2007 la 132% în 2014, reflectând efectul recesiunii, arată analiștii de la BNP Paribas. Explicația amplificării cu 12% a datoriei publice stă în realitatea că în perioada 2012-2013, dobânzile împrumuturilor au urcat, în timp ce PIB-ul a fost mai mic.

Componența datoriei publice italiene s-a schimbat în ​​ceea ce privește atât tipul instrumentelor, cât și sectorul deținătorilor, banca centrală a Italiei deținând aproximativ 20% din datoria țării. Valoarea obligațiunilor deținute de Banca Italiei a crescut de la 97 de miliarde de euro în 2012 la 363 de miliarde de euro în 2017. Ponderea nerezidenților în totalul datoriei a scăzut la 32%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din zona euro, ca efect al retragerii investitorilor străini din piața obligațiunilor italiene.

Italia continuă să gestioneze eficient datoria sa publică. „Scadența medie a datoriilor a crescut la 7,4 ani și a îmbunătățit sensibilitatea datoriei față de modificările ratelor dobânzilor”, arată analiștii BNP Paribas.

Riscurile asociate datoriei publice pot apărea din negocierile bugetului pentru 2019. „Coaliția Mișcării 5 Stele și a Ligii a prezentat un program detaliat care include simplificarea sistemului fiscal, reducerea impozitului pe venit, revizuirea sistemului de pensii și introducerea unui sprijin universal pentru venituri”, mai spun analiștii BNP Paribas. Toate aceste măsuri vor fi puse în aplicare în următorii cinci ani, dar efectele asupra deficitelor țării ar putea fi majore.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele