Justiția: câinii latră, caravana trece

0
57
(Photo by Mark Metcalfe/Getty Images)

„Suntem un stat independent.” Cu această formulă, mulți dintre comunicatorii PSD au răspuns de mai mult timp temerilor și criticilor din partea partenerilor europeni în privința modificării legilor Justiției.

Încă de la venirea la putere, coaliția PSD-ALDE s-a angajat într-un proces de modificare a legislației penale și de organizare judiciară, generând îngrijorări la Comisia Europeană și în capitalele statelor membre. În ce-i privește pe partenerii europeni, a existat întotdeauna suspiciunea că schimbările legislative vizau, în realitate, nu curmarea unor abuzuri, așa cum se pretindea în mod oficial, ci protejarea unui mare număr de politicieni de rang înalt sau activiști din plan local ai coaliției, acuzați de corupție sau de folosirea funcției în mod abuziv.

Manifestațiile de o amploare neașteptată, desfășurate în luna februarie 2017, împotriva unei ordonanțe de urgență care ar fi exonerat de răspundere un mare număr de politicieni și înalți funcționari acuzați de abuz în serviciu, i-au descumpănit pe guvernanți, care au retras în cele din urmă actul normativ.

Totuși, o serie de modificări ale Codului penal, ale Codului de procedură penală sau ale legilor de organizare judiciară au fost împinse, încetul cu încetul, printr-o inițiativă parlamentară.

Noi știm mai bine

Cu fiecare pas înainte, îngrijorările partenerilor europeni au crescut și au fost exprimate tot mai clar. În decembrie 2017, ambasadorii la București ai Franței, Germaniei, Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Olandei și Suediei au semnat o scrisoare către guvernul de la București în care au cerut ca „părțile implicate în proiectul de reformă a justiției să evite orice acțiune care ar putea duce la slăbirea independenței sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției și să ceară, fără întârziere, avizul necesar al Comisiei de la Veneția”.

„Nu este necesar avizul Comisiei de la Veneția, legile sunt bune!”, a fost replica deputatului Florin Iordache, cel care, ca ministru al Justiției, a promovat ordonanța care a scos oamenii în stradă și, în momentul respectiv, președintele comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiției. 

O scrisoare lipsită de bună-credință, avea să răspundă președintele Senatului, liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu. 

Atitudinea liderilor coaliției nu s-a schimbat nici atunci când problema României a ajuns subiect de dezbatere în Parlamentul European, în toamna acestui an. Caruselul schimbărilor legislative a mers mai departe. 

Un mesaj fără echivoc a venit cu ocazia dezbaterilor din partea vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans: „Situația din România s-a deteriorat. Trebuie să fiți siguri că toate evenimentele vor fi evaluate în totalitate și vor fi reflectate în raportul MCV. După cum am subliniat în mod repetat, un pas înapoi ar fi o dezamăgire majoră pentru numeroșii prieteni ai României, dar, cel mai mult, pentru cetățenii României. Au fost înregistrate progrese, dar încă nu sunt ireversibile. Dimpotrivă, cele mai recente evenimente pun sub semnul întrebării aceste progrese, cu riscul subminării obiectivului nostru comun de a avea în România o situație constant pozitivă”, a spus Timmermans, care a atras atenția că Bruxelles-ul nu va ezita să aducă România în fața Curții Europene de Justiție, dacă va fi cazul.

La 22 octombrie, Comisia de la Veneția a comunicat Bucureștiului că, din punctul său de vedere, modificările codurilor penale și ale legilor justiției s-au făcut grăbit, au fost lipsite de transparență și nu au ținut cont de opinia sistemului judiciar. În plus, aceste schimbări au dus la divizarea societății și la ciocniri între instituțiile statului.

Comisia de la Veneția a constatat că Bucureștiul a continuat procedura de legiferare și adoptare a modificărilor aduse legislației din justiție în ciuda apelurilor repetate ale instituțiilor europene (inclusiv GRECO) de a asigura o consultare largă. 

De asemenea, guvernului român i s-a reproșat că a ignorat solicitările de a amâna adoptarea legilor supuse modificărilor până la pronunțarea Comisiei de la Veneția. De asemenea, România a respins consultanța de specialitate pe care o puteau oferi experții forului european.

Comisia de la Veneția a înaintat Bucureștiului o serie de recomandări în privința modificărilor legislative, printre care renunțarea la procesul de pensionare timpurie a magistraților sau întărirea rolului președintelui și al CSM în procesul de numire a magistraților de rang înalt. 

Liderii coaliției au răspuns că, în cel mai bun caz, vor pune în aplicare doar parțial recomandările Comisiei. „Bineînțeles că nu vom ține cont de toate recomandările Comisiei de la Veneția”, a reacționat Florin Iordache, președinte al comisiei parlamentare pentru modificarea legilor Justiției. 

El a susținut că forul european ar fi fost indus în eroare de către autoritățile române – aluzie, probabil, la faptul că PNL a fost cel care a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la modificările legislative. 

O afirmație în nota discursului adoptat de la bun început de liderii coaliției: în România nu se întâmplă nimic deosebit, doar se corectează niște abuzuri, autoritățile europene sunt dezinformate de trădători din interior (europarlamentari, ONG-uri, presă), Comisia de la Veneția se află în eroare, iar dezbaterile din Parlamentul European sunt rodul disensiunilor în plan politic dintre cele două mari grupuri politice, popular și socialist, cărora guvernul de la București le-a căzut victimă inocentă. 

O rezoluție pe tema Justiției din România ar putea fi adoptată de Parlamentul European în ședința plenară de la mijlocul lui noiembrie și, așa cum spunea un europarlamentar liberal, „nu știi niciodată încotro se duce o rezoluție”. 

Raportul MCV, prevăzut tot pentru mijlocul lui noiembrie, se anunță devastator. Toate acestea nu descurajează în vreun fel avântul coaliției în a modifica legile Justiției, ceea ce face ca instituțiile europene să devină tot mai irelevante în România.

Roma, Varșovia, Budapesta… mai nou și București

Nu este o atitudine singulară. Guvernului de la Roma nu-i pasă de recomandările Comisiei Europene în privința Bugetului pentru 2019. Iar Italia amenință că, în cazul în care va fi sancționată pentru deficit excesiv, își va suspenda contribuțiile financiare la bugetul comunitar, ceea ce ar pune țara, din punct de vedere tehnic, în afara Uniunii Europene. Polonia, la rându-i, a amenințat că nu va pune în aplicare o decizie a Curții Europene de Justiție în privința legii prin care mai mulți magistrați ai Curții Supreme au fost pensionați forțat.

Totuși, Varșovia a răspuns pozitiv unei hotărâri preliminare prin care Curtea Europeană a cerut reîncadrarea magistraților scoși la pensie. 

Ungaria nu a ținut cont de o rezoluție a Parlamentului European în privința derapajelor de la statul de drept. Budapesta contestă conformitatea votului la Curtea Europeană de Justiție și până atunci, Universitatea Central-Europeană, unul dintre subiectele rezoluției, a luat decizia de a se muta la Viena din cauza legilor restrictive adoptate de Budapesta.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele